Împrumuturile SUA vor rivaliza cu cele mai îndatorate state din Europa. Avertismentul FMI

Împrumuturile SUA continuă să accelereze. Astfel, țara se plasează pe primul loc în topul creșterii datoriei publice dintre economiile majore. Potrivit Fondului Monetar Internațional, nivelul datoriei Statelor Unite va depăși, pentru prima dată în acest secol, cel al Italiei și Greciei.

Datoria publică globală crește mai rapid ca niciodată în istoria modernă. De data aceasta, nu doar statele tradițional mari consumatoare sunt responsabile. Ultimul raport Fiscal Monitor al FMI, citat de Euronews, avertizează că finanțele publice ale marilor puteri constituie un risc sistemic global.

„Deși numărul țărilor cu datorii peste 100% va scădea constant în următorii cinci ani, ponderea lor în PIB-ul mondial este proiectată să crească”, se arată în raport.

UE redeschide disputa privind taxarea profiturilor companiilor din energie. Șase state europene cer o soluție la nivelul Uniunii

11:48

Activele mai multor companii occidentale, transferate unei firme rusești

10:02

Aceasta înseamnă că „datoria publică globală este proiectată să depășească 100% din PIB-ul mondial până în 2029”. În acest scenariu, datoria publică ar atinge cel mai ridicat nivel de la 1948. Calculul FMI arată că această traiectorie „reflectă un ritm mai ridicat și mai abrupt decât cel prognozat înainte de pandemie”. Acest lucru semnalează că guvernele nu au reușit să stabilizeze datoria, chiar și după redresarea globală.

Împrumuturile SUA și creșterea rapidă a datoriei

Statele Unite vor înregistra cea mai accentuată creștere a raportului datorie/PIB dintre economiile avansate, potrivit FMI. Între 2023 și 2030, datoria brută guvernamentală generală va crește de la 119,8% din PIB în 2023 la 143,4% în 2030. Instituția subliniază că SUA vor depăși Italia și Grecia în privința datoriei pentru prima dată în acest secol.

Datoria Italiei rămâne printre cele mai mari din lume, în jur de 137% din PIB. FMI prevede menținerea acesteia la 137% în 2030. Grecia, cu o datorie actuală de 146,7%, va ajunge la 130,2%. În comparație, Franța se situează la 116,5%, Spania la 100,4%, iar Germania la 64,4%. Țările nordice precum Olanda, Suedia și Danemarca au rapoarte sub 60%. Acest lucru evidențiază un continent divizat între disciplina fiscală nordică și oboseala fiscală sudică.

Factorii care accelerează datoria

Pentru SUA, trendul este clar ascendent, determinat de deficituri mari și creșterea costurilor de finanțare. Profilul datoriei Washingtonului este comparabil cu economiile europene foarte îndatorate. Acest lucru subliniază necesitatea reformelor fiscale. Alte economii globale importante se confruntă și ele cu riscul unui raport datorie/PIB peste 100%. Printre acestea se numără Canada, China, Franța, Italia, Japonia și Regatul Unit.

Criza sustenabilității datoriei s-a extins de la țările în curs de dezvoltare la G20. Statele care susțin sistemul financiar internațional întind limitele. După ani de rate aproape de zero, guvernele s-au obișnuit să împrumute ieftin. Totuși, FMI avertizează că acea perioadă s-a încheiat. Lumea a intrat într-o fază de datorie costisitoare. Ratele mai mari fac ca serviciul datoriei să fie mai scump și limitează cheltuielile pentru priorități esențiale.

Costurile serviciului datoriei și impactul demografic

În mai multe economii avansate, costurile serviciului datoriei depășesc deja bugetele pentru apărare. Fiecare punct procentual în plus al costurilor medii de finanțare reprezintă zeci de miliarde de euro redirecționate de la programe sociale către plata dobânzilor. Chiar și Germania, considerată un model de prudență fiscală, a modificat „frâna datoriei”. Aceasta permite mai multe împrumuturi pentru infrastructură și apărare. Dincolo de aceste cifre, presiunea demografică reprezintă următoarea provocare structurală pentru finanțele publice.

Populațiile îmbătrânite din economiile avansate cresc cheltuielile pentru pensii și sănătate. Astfel, ele exercită presiune asupra finanțelor publice. În SUA, raportul dependenței vârstei a treia va ajunge la aproximativ 40% până în 2050. În Uniunea Europeană va depăși 55%. Cu mai puțini lucrători care sprijină mai mulți pensionari, datoria riscă să crească suplimentar. Aceasta vine pe măsură ce guvernele se împrumută pentru menținerea stabilității sociale.

Riscurile globale ale împrumuturilor

Această acumulare de datorie, combinată cu îmbătrânirea populației și costurile de finanțare mai mari, constituie un risc sistemic global. Pierderea încrederii investitorilor într-o economie majoră poate afecta piețele de obligațiuni, valutele și băncile la nivel mondial.

FMI a recomandat guvernelor să adopte cadre fiscale credibile pe termen mediu. Astfel, pot să stabilească datoria și să reconstruiască rezerve. Totuși, disciplina fiscală devine politic problematică. În plus, populiștii din Europa și America de Nord promit taxe mai mici, pensii mai mari și mai multe cheltuieli.