Trump forțează industria alimentară americană să-și reformuleze politicile, ridicând semne de întrebare privind echitatea și predictibilitatea politicilor economice, scrie Financial Times. Mai mult de 12 state americane – inclusiv unele majoritar democrate – lucrează deja la interzicerea coloranților sintetici, iar multe ingrediente vizate au fost deja eliminate în Europa. Campania este, fără îndoială, populară. Sondajele recente arată că 60% dintre americani vor eliminarea coloranților artificiali din mâncare, iar 87% consideră că guvernul ar trebui să se implice mai mult în asigurarea siguranței alimentare. „Reglementarea prin presiune prezidențială” pare mai eficientă decât orice altă metodă testată până acum în Statele Unite și, totuși, mulți spun că este o metodă periculoasă, deoarece afectează transparența și echitatea acestui proces, deschizând drumul spre abuzuri viitoare. Criticii spun că nu există nicio garanție că Trump și Kennedy își vor limita intervențiile la domenii susținute de o largă majoritate. Tehnicile rafinate în campaniile contra obezității infantile și a coloranților pot fi ușor redirecționate către subiecte mai divizive, cum ar fi pilulele pentru avort, uleiul vegetal sau vaccinurile împotriva rujeolei.
Coca Cola este una dintre companiile care au trecut prin genul de moment în social media de care orice organizație americană a început să fie îngrozită. Miercurea trecută, președintele Donald Trump a scris pe platforma Truth Social că, în urma unor discuții, Coca-Cola a fost de acord să schimbe faimoasa rețeta a băuturii sale, emblematică pentru piața americană (și pentru întreaga lume!), înlocuind siropul de porumb bogat în fructoză (HFCS) cu „zahăr de trestie VERITABIL”. Compania nu a părut deloc pregătită pentru un astfel de anunț. Deși i-a mulțumit președintelui pentru „entuziasm”, Coca-Cola a ieșit rapid în social media în apărarea HFCS, descriindu-l drept „doar un îndulcitor derivat din porumb”. Abia șase zile mai târziu a confirmat oficial că va lansa, în toamnă, o versiune cu zahăr de trestie, destinată exclusiv pieței americane.
Episodul e doar unul dintr-o lungă serie de intervenții directe ale lui Trump în comportamentul corporativ, serie care a început încă din 2016, când – pe atunci doar președinte ales – a criticat printr-un tweet prețul avionului Air Force One, produs de Boeing. Dar puține sectoare i-au atras atenția lui Trump mai mult decât industria alimentară și a băuturilor.
Foto: Unsplash
La doar câteva zile după postarea lui Trump despre Coca-Cola, WK Kellogg a anunțat că va elimina coloranții artificiali din cerealele Fruit Loops până la sfârșitul lui 2027. Se alătură astfel unor giganți precum PepsiCo, Kraft Heinz și alte zeci de companii care, în ultima perioadă, au renunțat la ingrediente artificiale în produsele Cheetos, Kool-Aid și multe altele. Niciuna dintre aceste schimbări nu s-a produs printr-o formă de intervenție legală sau de reglementare oficială. În schimb, Trump și Robert F. Kennedy Jr., secretarul său pentru Sănătate, au convins, presat sau determinat companiile să adere la agenda lor „Make America Healthy Again” („Să facem America sănătoasă din nou”).
Campania lui Trump împotriva alimentelor ultra-procesate este, fără îndoială, populară. Sondajele recente arată că 60% dintre americani vor eliminarea coloranților artificiali din mâncare, iar 87% consideră că guvernul ar trebui să se implice mai mult în asigurarea siguranței alimentare. De altfel, Trump și Kennedy au obținut rezultate mai rapide decât prin metodele obișnuite de reglementare. Presa, de exemplu, a cerut interzicerea colorantului Red 3 încă de acum 30 de ani, după ce s-a demonstrat că provoacă cancer (cel puțin în testele realizate pe șobolani). În 30 de ani nu s-a întâmplat nimic, iar administrația Biden a revocat autorizarea acestuia într-un târziu.
În ciuda eficienței, totuși, metodele actualei administrații ridică semne de întrebare privind echitatea procesului și, mai ales, cu privire la ceea ce va urma, comentează sursa citată. Agenda de sănătate publică a lui Kennedy include o varietate de obiective, multe dintre ele profund controversate. Din anumite puncte de vedere, această strategie amintește de ceea ce criticii numesc „reglementare prin aplicare forțată” – o tactică preferată de administrațiile progresiste. În loc să propună o lege nouă, autoritățile lansează un caz penal sau civil și folosesc termenii înțelegerii judiciare pentru a impune un nou standard în industrie. Criticii susțin că acest mod de acțiune ocolește procesul democratic de reglementare și le răpește companiilor posibilitatea de a semnala probleme sau de a colabora cu autoritățile pentru soluții.
Să fie „reglementarea prin presiune prezidențială” o alternativă mai bună? Susținătorii lui Trump ar spune că da. Ei apreciază că președintele își asumă personal responsabilitatea pentru implementarea agendei, în loc să se bazeze pe birocrați, considerați incontrolabili. În plus, aceștia argumentează că acordurile voluntare funcționează eficient atunci când modificările sunt fezabile și susținute de opinia publică. Mai mult de 12 state americane – inclusiv unele majoritar democrate – lucrează deja la interzicerea coloranților sintetici, iar multe ingrediente vizate au fost deja eliminate în Europa.
Cu toate acestea, strategia lui Trump duce lipsă de jaloane esențiale care să o împiedice să dăuneze, pe termen lung, inovației americane, comentează Financial Times. Companiile au nevoie de predictibilitate pentru a putea investi în cercetare și în capacități de producție. Reguli care se pot schimba oricând, în funcție de o postare prezidențială sau de un acord „voluntar”, subminează această încredere.
Mai mult, nu există nicio garanție că Trump și Kennedy își vor limita intervențiile la domenii susținute de o largă majoritate. Tehnicile rafinate în campaniile contra obezității infantile și a coloranților pot fi ușor redirecționate către subiecte mai divizive – cum ar fi pilulele pentru avort, uleiul vegetal sau vaccinurile împotriva rujeolei.
Deja există două exemple clare de incertitudine generată de acest stil de guvernare. Luna trecută, comisia de vaccinuri, reformată de Kennedy, a rescris recomandările pentru vaccinurile antigripale, dezavantajând un ingredient comun pe care teoreticienii conspirației îl asociază cu autismul. Unii producători și-au reevaluat deja investițiile în vaccinurile viitoare, temându-se că vor fi blocate, din cauza unei decizii arbitrare.
Intervenția lui Trump în cazul Coca-Cola a avut și ea consecințe directe. Înainte ca grupul să clarifice că noua versiune cu zahăr de trestie va „fi complementară” variantei existente cu sirop de porumb, acțiunile companiilor producătoare de porumb – ADM și Ingredion – au înregistrat scăderi abrupte după prima postare a președintelui.
Coca-Cola depune eforturi uriașe pentru a-și proteja rețetele. Politica guvernamentală nu ar trebui să fie la fel de opacă, mai scrie Financial Times.