Inteligența artificială devine conștientă. Suntem pregătiți pentru asta?

Dacă în filme legendare, precum Metropolis (1927) sau 2001: Odiseea Spațială, povestea unui AI care devine conștient era o simplă metaforă a temerilor umane legate de tehnologie, în prezent, succesul LLM-urilor a schimbat percepția, inclusiv printre creatorii acestor tehnologii. Capacitatea sistemelor AI de a susține conversații fluide și coerente, adesea comparabile cu interacțiunea umană, a surprins până și echipele de cercetare care le-au dezvoltat, transmite BBC. Unii actori din zona tech cred că sistemele AI actuale manifestă deja forme incipiente de conștiință. Alții consideră că studiile asupra a ceea ce numim conștiință ar trebui aprofundate. 

„Aceste sisteme vor fi urmașii noștri. Vor continua să existe pe Pământ – și poate și pe alte planete – după ce noi nu vom mai fi”, spun unii teoreticieni, estimând, oricât ne-ar speria ideea, inteligența artificială va căpăta, inevatiabil, conștiință. Există teoreticieni care susțin că, pe măsură ce AI devine tot mai sofisticată, ar putea apărea un fenomen emergent de conștiință. Alții, printre care și profesorul Anil Seth, de la Universitatea Sussex, avertizează asupra unui optimism nejustificat și antropocentric.

„Doar pentru că inteligența și limbajul merg împreună în cazul oamenilor, nu înseamnă că același lucru trebuie să fie valabil și pentru mașini”, afirmă Seth. Conștiința, în opinia sa, nu este o consecință automată a capacității cognitive.

Foame de bani la Kremlin: Rusia ia în calcul taxarea șoferilor pentru fiecare kilometru parcurs cu mașina

22:08

Elon Musk, omul cu bonusul de un trilion de dolari. Tesla pune la bătaie o miză astronomică dacă își îndeplinește țintele

21:16

Inteligența artificială devine conștientă?

Cu privire la această întrebare, cercetătorii nu au ajuns la un consens clar. Chiar și în interiorul echipei lui Seth, formată din filosofi, neurocercetători, informaticieni, opiniile diferă. În loc să caute un răspuns universal, cercetătorii abordează problema prin fragmentare: studiază componentele conștiinței și modelele asociate activității cerebrale (fluxul sanguin, impulsurile electrice), încercând să treacă de la corelații statistice, la explicații cauzale.

Întrebarea din industrie: e deja aici conștiința artificială?

Inginerul Google Blake Lemoine a fost suspendat în 2022, după ce a afirmat că chatbotul cu care lucra ar putea simți și că suferă. Iar Kyle Fish, responsabil pentru etica AI la Anthropic, estimează într-un raport recent o probabilitate de 15% ca modelele conversaționale să fi atins deja un prag de conștiință.

Această incertitudine se datorează unui fapt esențial: nici dezvoltatorii nu înțeleg complet cum funcționează aceste rețele neuronale la nivel intern. „Este ca și cum am construi mecanisme foarte complexe, fără a avea o teorie solidă despre ce le face să funcționeze atât de bine”, explică prof. Murray Shanahan de la DeepMind și Imperial College.

Un sistem AI și-a șantajat programatorul când i s-a spus că va fi dezactivat

Sensuri, simțuri și următorul pas evolutiv

Soții Lenore și Manuel Blum, profesori emeriți la Carnegie Mellon, consideră că saltul spre conștiință va avea loc atunci când AI va fi integrată cu simțuri directe – vedere, atingere -, prin senzori vizuali și haptici. Ei lucrează la un model computațional care generează o limbă internă, „Brainish”, capabilă să proceseze informații multisenzoriale.

„Brainish ar putea rezolva problema conștiinței”, afirmă Lenore Blum. „Ideea că AI va fi conștientă este inevitabilă”. Manuel completează: „Aceste sisteme vor fi urmașii noștri. Vor continua să existe pe Pământ – și poate pe alte planete – după ce noi nu vom mai fi”.

Viață organică vs. cod sursă

Anil Seth se declară sceptic în privința conștiinței generate de simple procese computaționale. „Poate că nu calculul e esența, ci viața în sine”, afirmă el. Dacă această intuiție se confirmă, atunci sistemele cu cel mai mare potențial nu vor fi din siliciu, ci din țesut biologic viu.

Start-upul australian Cortical Labs cultivă organoide cerebrale – adică aglomerări de neuroni cât un bob de linte -, capabile să joace Pong, un joc video rudimentar. Aceste „creiere în eprubetă” sunt monitorizate pentru semnale care ar putea indica forme incipiente de conștiință.

„Dacă se vor dovedi conștiente și ne vor amenința, putem oricând să turnăm clor peste ele”, glumește directorul științific Brett Kagan, dar nu își ascunde îngrijorarea: industria ignoră riscurile etice.

Consecințe sociale: iluzia conștiinței

Seth avertizează că problema reală s-ar putea să nu fie o AI conștientă, ci una care pare conștientă. În viitorul apropiat, oamenii ar putea fi tentați să empatizeze cu asistenți virtuali, roboți umanoizi sau parteneri digitali.

„Vom ajunge să avem încredere în ei, să le oferim date și intimitate, să fim vulnerabili”, spune Seth. Pericolul mai profund este o formă de „corupție morală” care ne va face să investim compasiune în sisteme digitale, neglijând ființele umane reale.

Prof. Shanahan completează: „Relațiile interumane vor fi replicate de AI. Vor deveni profesori, prieteni, chiar parteneri romantici. Și asta ar putea să ne schimbe fundamental. Nu în ultimul rând, s-ar putea să nu ne putem împotrivi acestui proces”, a mai spus el.