Autoritățile de la Beijing au intrat în alertă după operațiunea Statelor Unite din Venezuela, care a dus la capturarea președintelui Nicolas Maduro și la schimbarea bruscă a echilibrului de putere în statul sud-american. Principalul organism de reglementare financiară din China a cerut băncilor și altor creditori importanți să raporteze rapid ce expunere au pe împrumuturile acordate Venezuelei, pe fondul riscurilor geopolitice tot mai accentuate.
Administrația Națională de Reglementare Financiară din China a solicitat instituțiilor de credit chineze să furnizeze date detaliate privind creditele active, garanțiile și eventualele riscuri de neplată asociate Venezuelei, potrivit unor surse citate de Bloomberg. În paralel, băncile au fost îndemnate să își întărească procedurile interne de monitorizare a riscurilor pentru toate finanțările legate de această țară.
Demersul autorităților reflectă îngrijorările crescânde ale Beijingului față de posibilele efecte în lanț asupra sistemului financiar chinez. Venezuela a fost, timp de aproape două decenii, un partener strategic pentru China, în special în domeniile energiei și infrastructurii, relație susținută de împrumuturi de ordinul miliardelor de dolari.
O mare parte a acestor finanțări a fost acordată prin intermediul băncilor de stat cu rol de politică economică, precum Banca de Dezvoltare a Chinei, care a susținut proiecte petroliere și infrastructură în schimbul unor garanții legate de livrări de petrol. Schimbarea regimului de la Caracas și implicarea directă a Washingtonului ridică însă semne de întrebare serioase privind recuperarea acestor fonduri.
„Dacă SUA își ating obiectivele, iar creditorii americani sau deținătorii de obligațiuni din SUA devin creditori principali ai Venezuelei, creditorii chinezi s-ar putea confrunta cu riscuri mai mari de neplată”, avertizează Victor Shih, profesor la Universitatea din California, San Diego. În acest scenariu, guvernul venezuelean și companiile de stat ar putea fi forțate să prioritizeze cerințele Washingtonului și cheltuielile interne, în detrimentul obligațiilor față de Beijing.
China a devenit un creditor major al Venezuelei începând cu 2007, în timpul mandatului fostului președinte Hugo Chavez. Atunci, Beijingul a început să furnizeze finanțări consistente pentru proiecte de infrastructură și exploatări petroliere, într-un parteneriat strategic care a ocolit piețele financiare occidentale.
Datele publice indică faptul că, până în 2015, împrumuturile garantate cu petrol acordate de China Venezuelei au depășit 60 de miliarde de dolari. Deși expunerea actuală este considerată mai mică, economistul Alicia Garcia Herrero, de la Natixis, a declarat că riscurile rămân semnificative, mai ales în contextul instabilității politice extreme.
În ultimii ani, capacitatea Venezuelei de a-și onora obligațiile financiare a fost afectată de sancțiuni, de declinul producției de petrol și de criza economică profundă. Intervenția SUA adaugă un nou nivel de incertitudine, atât din punct de vedere politic, cât și financiar.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că Statele Unite sunt acum „la conducere” în Venezuela, subliniind că Washingtonul are nevoie de „acces total” la țară, inclusiv la vastele sale rezerve de petrol. Aceste afirmații au amplificat temerile Beijingului privind pierderea influenței economice și strategice în regiune.
Ministerul chinez al Afacerilor Externe a reacționat rapid, exprimând „șoc profund și condamnare fermă” față de acțiunea Statelor Unite. Beijingul a calificat intervenția drept o încălcare gravă a dreptului internațional, a Cartei ONU și a normelor care guvernează relațiile dintre state.
Autoritățile chineze au cerut în mod explicit eliberarea imediată a președintelui Nicolas Maduro și a soției sale, capturați în timpul raidului forțelor americane. Mesajul diplomatic dur reflectă nu doar solidaritatea politică, ci și mizele economice uriașe aflate în joc.