Intrăm în era timpului liber, când muncește doar inteligența artificială?

Inteligența artificială promite o lume în care oamenii vor lucra doar trei zile pe săptămână, dar realitatea economică arată că acest vis este, deocamdată, departe de realitate.

Inteligența artificială împinge economia spre abundență și eradichează nevoia de muncă?

Inteligența artificială se dezvoltă accelerat, revoluționând domeniu după domeniu. Participăm cu toții la crearea și recrearea mărcilor, a normelor și a instituțiilor. Va urma un paradis sau un dezastru? Postcapitalismul – a cărui precondiție este abundența –, nu va fi pur și simplu o formă modificată a unei economii de piață. O dată ce înțelegi această dinamică, scria, în urmă cu zece ani, analistul Paul Mason pentru The Guardian, trebuie creat un proiect care socializează cunoștințele, eradichează nevoia de muncă și împinge economia spre abundență. Există, însă, și un scenariu alternativ: o lume în care o elită restrânsă devine extrem de bogată, iar restul oamenilor trăiesc din venituri de bază garantate. Într-o astfel de realitate, concertele scumpe ar fi un privilegiu pentru puțini, iar jocurile video ar rămâne distracția pentru cei mulți.

Un studiu publicat recent de Springer vorbește despre societatea post-muncă. Dar aceasta nu înseamnă o lume fără activitate, ci una în care activitățile capătă sens personal, creativ și comunitar. Însă, dacă nu schimbăm actuala structură a puterii economice, avertizează autorii, AI nu va face nimic altceva decât să consolideze modelul actual: inegalități sociale și productivitate concentrată la vârf. Precaritate la bază. În schimb, folosirea inteligentă a automatizării ar putea inaugura o eră în care oamenii muncesc mai puțin, trăiesc mai bine și regăsesc valoarea timpului.

România se apropie de o criză majoră a forței de muncă. Avertismentul ministrului: „Vom ajunge într-un punct fără întoarcere”

17:43

Debut istoric pentru SpaceX pe bursă. Investitorii au pariat masiv pe imperiul spațial al lui Elon Musk

15:38

Un angajat muncește astăzi jumătate din cât lucra un muncitor din secolul XIX

Un studiu realizat de Henley Business School în 2025 pe peste 4.000 de angajați din Marea Britanie arată că inteligența artificială chiar ar putea susține tranziția către o săptămână de lucru de patru zile. Aproximativ 57% dintre respondenți cred că AI ar reduce semnificativ sarcinile repetitive și administrative, eliberând timp pentru activități cu valoare mai mare. Optimiștii provin mai ales din domenii precum IT, resurse umane și recrutare, unde automatizarea este deja avansată. Totuși, autorii studiului avertizează că percepțiile sunt speculative. Ceea ce au declarat acești oameni reprezintă, mai ales, impresii personale, pentru că nu există încă dovezi că aceste câștiguri de eficiență vor fi transformate în mai mult timp liber.

Ari Emanuel, agent de talente și magnat al sportului, a strâns aproape 3 miliarde de dolari pentru o nouă companie de evenimente, mizând pe ideea că AI va scurta săptămâna de lucru și le va lăsa oamenilor mai mult timp pentru sport și muzică live. Aceeași viziune pare să fi inspirat, de asemenea, o tranzacție-vedetă a momentului: achiziția de 55 de miliarde de dolari a companiei de jocuri video Electronic Arts, consideră Financial Times. Un consorțiu sprijinit de Arabia Saudită a cumpărat acest producător, estimând că în viitorul apropiat ne-am putea dedica mult timp acestor activități.

Ideea nu este chiar absurdă: începând cu secolul XIX, orele de muncă au scăzut treptat, pe măsură ce economiile au devenit mai prospere. Istoricul Benjamin Hunnicutt a descris această evoluție drept una dintre „marile binecuvântări ale tehnologiei”. În Marea Britanie, un angajat tipic muncește astăzi aproape jumătate din cât lucra un muncitor din secolul XIX.

Trei condiții pentru o nouă eră a timpului liber

Pentru ca istoria să se repete, trebuie îndeplinite trei condiții majore. Prima: inteligența artificială trebuie să genereze un salt real de productivitate economică. Deocamdată, acest lucru nu e sigur. Unele profesii, precum programatorii, raportează câștiguri mari în eficiență, dar dovezile la nivel macroeconomic lipsesc. Unii experți cred că avalanșa de instrumente AI a redus productivitatea în birouri. Harvard Business Review a numit fenomenul „workslop”. Adică avem o abundență de conținut inutil generat de AI, care mută povara muncii asupra celui care este obligat să îl corecteze sau să îl refacă.

De asemenea, mulți se tem că-și vor pierde locurile de muncă. Automatizarea se extinde rapid în toate industriile, de la mașini autonome, la magazine fără casieri și roboți în depozite. Inteligența artificială și machine learning nu înlocuiesc doar munca manuală, ci și sarcinile cognitive, precum analiza datelor și deciziile complexe. Deja companiile folosesc AI pentru a înlocui munca a mii de oameni, în logistică, finanțe și mass-media. Pe măsură ce tehnologia evoluează, cererea pentru angajați umani scade constant.

Totuși, este posibil ca marile câștiguri să apară în cele din urmă. Și electricitatea sau computerele au avut nevoie de decenii pentru a-și demonstra cu adevărat impactul. În timp ce efectele AI generative asupra joburilor de birou domină atenția publică, roboții autonomi ar putea schimba mai profund munca în sectoare mai puțin vizibile public, adică în mine sau depozite.

Inegalitatea distribuției câștigurilor

A doua condiție este ca beneficiile economice să fie împărțite echitabil. Asta nu e garantat, comentează Financial Times. Creșterea productivității a ridicat nivelul de trai în ansamblu, dar, uneori, veniturile și productivitatea au mers în direcții diferite, așa cum s-a întâmplat la începutul revoluției industriale. Totul depinde de puterea individuală sau colectivă a lucrătorilor de a revendica o parte din profit.

A treia condiție este ca oamenii să aleagă timpul liber în locul banilor. În ultimele decenii, tendința de reducere a orelor de muncă a încetinit. Cartea lui Hunnicutt, Free Time: The Forgotten American Dream, arată că americanii au abandonat visul timpului liber din anii 1970. De atunci, productivitatea a crescut, dar săptămâna medie de lucru a rămas neschimbată.

Cultura muncii în Statele Unite

Profesioniștii cu cele mai mari salarii sunt, paradoxal, cei care vor să muncească cel mai mult. Peste 40% dintre americanii care primesc concedii plătite nu le folosesc integral, arată Pew Research Center. Economiștii cred că nu există limită pentru dorința noastră de a consuma și de a ne compara cu ceilalți. Cultura corporatistă și teama de a pierde locul de muncă întrețin acest comportament. Totuși, o altă distribuție între muncă și timp liber e posibilă. Olandezii au trecut, discret, la o săptămână de patru zile, cea mai scurtă din Uniunea Europeană.

AI ar putea, teoretic, să aducă o eră a timpului liber, dar nu este un pariu sigur. Chiar și dacă se va întâmpla asta, SUA ar fi probabil ultima care o va adopta, comentează Financial Times.