Prima pagină » De ce renunță bogații la activele de lux în era digitală

De ce renunță bogații la activele de lux în era digitală

De ce renunță bogații la activele de lux în era digitală
De ce renunță bogații la activele de lux / Foto: Unsplash

Clasa privilegiată își schimbă preferințele: bunurile de lux își pierd atractivitatea, în timp ce experiențele rare, care nu pot fi replicate, devin noul simbol al statutului social. 

Piața bunurilor de lux înregistrează corecții în toată lumea

Un stoc tot mai mic de active de lux arată schimbări profunde în preferințele claselor sociale privilegiate, scrie The Economist. O sticlă de Château d’Yquem din 2010 rămâne un obiect de mare rafinament, cu arome complexe și prețuri extrem de ridicate. Până în 2023, prețul mediu al vinului de top creștea constant, în tandem cu prețurile altor bunuri exclusiviste. Indicele investițiilor în lux, o analiză realizată de Knight Frank, a urcat accelerat, cu 70%, între 2015 și 2023.

Din 2023 însă, dinamica s-a inversat: indicele s-a corectat cu 6% și multe piețe se temperează. Prețurile pentru primele recolte din Bordeaux au scăzut cu circa 20% față de vârf. Piața americană a înregistrat și ea scăderi de 6% ale cererii pentru avioane private și yachturi. Ceasurile Rolex second-hand se tranzacționează aproape cu 30% sub nivelul din 2022, iar arta bună e în stagnare.

O corecție înregistrată în timp ce numărul miliardarilor crește

Paradoxal, nu împuținarea oamenilor bogați explică prăbușirea sectorului de lux. Numărul miliardarilor a crescut la peste 3.000. Cele mai bogate segmente din America dețin un procent record din averea gospodăriilor naționale. Boom-ul AI din San Francisco încă produce milionari, în timp ce cheltuielile elitei au crescut după 2022. Schimbarea vine din economia luxului, care nu se mai dezvoltă pe aceleași ipoteze cu privire la raritate și rivalitate.

Thorstein Veblen scria că luxul derivă din raritate și din capacitatea unei persoane de a limita accesul altora la unele resurse. Azi, bunurile sofisticate nu mai sunt intrinsec rare. Producția globală a crescut, iar replicile sunt disponibile la tot pasul. Diamantele cultivate în laborator sunt greu de deosebit de cele naturale, iar piețele second-hand democratizează accesul la branduri. Fractionarea proprietății în artă permite sute de co-proprietari ai unei opere, diminuând exclusivitatea tradițională.

De ce obiectele nu mai sunt dezirabile?

Rețelele sociale au amplificat senzația că accesul la rafinament este acum omniprezent. Răspunsul bogaților a fost să fie mai puțin interesați de produsele de lux și să-și redirecționeze cheltuielile către servicii de ultra-lux. The Economist a construit un indice al serviciilor ultra-lux, care include bilete la Super Bowl sau cine la restaurante cu trei stele Michelin. Acest indice a crescut cu 90% din 2019, continuându-și avansul chiar și atunci când bunurile s-au ieftinit, din 2023.

Prețurile serviciilor reflectă aceleași dinamici care au erodat exclusivitatea bunurilor, dar în context rivalizant. Le Bristol, din Paris, are mai puțin de 200 de camere, iar o noapte costă dublu față de 2019. Serviciile rare devin cu adevărat un simbol al statutului, în măsură să sublinieze rivalitatea: un loc la masa potrivită nu poate fi revândut, pentru că nu reprezintă aceeași experiență. Salariile celor mai buni menajeri au crescut semnificativ. În Palm Beach, un housekeeper poate depăși 150.000 de dolari.

Experiențele devin noul semn al statutului

Debenture-urile care acordă drepturi la bilete Wimbledon sau Super Bowl s-au scumpit puternic în ultimii ani. Participarea la Met Gala sau la turnee exclusive sunt în măsură să ofere statut și să genereze povești sociale, mai mult decât consumul material direct. Valoarea unei mese la Benu sau a unui abonament pentru un loc la Centre Court devine o poveste despre o posesie socială unică. De aceea, când poți fi printre puținii prezenți, vrei acea experiență memorabilă . Și o vrei mult mai mult decât ți-ai putea dori o sticlă de vin rară, scrie The Economist.

Pentru mulți miliardari, experiențele exclusiviste oferă un ROI social superior colecțiilor de lux tradiționale. Schimbarea în preferințe sugerează o recalibrare a modelelor de investiții ale celor foarte bogați în era digitală. Piața pentru active plutocratice nu a murit, ci se reconfigurează în jurul experiențelor care nu pot fi replicate. Viitorul luxului va favoriza servicii intens rivalizante și greu de imitat, mai degrabă decât pe bunuri, care au devenit accesibile.

Alte articole importante
Cum a construit Viktor Orbán un imperiu politic din fotbal și de ce acest pariu îi poate aduce sfârșitul
Cum a construit Viktor Orbán un imperiu politic din fotbal și de ce acest pariu îi poate aduce sfârșitul
În inima satului Felcsút, locul de naștere al lui Viktor Orbán, fotbalul nu este doar un sport. Este o declarație de putere, un instrument politic și, poate, cheia atât a ascensiunii, cât și a posibilei căderi a celui mai longeviv lider al Ungariei. După mai bine de un deceniu și jumătate de dominație politică, Orbán […]
Războiul care nu a avut învingători: armistițiul dintre Statele Unite ale Americii și Iran deschide o criză globală fără precedent
Războiul care nu a avut învingători: armistițiul dintre Statele Unite ale Americii și Iran deschide o criză globală fără precedent
După 40 de zile de conflict intens, confruntarea militară dintre SUA și Iran s-a încheiat temporar printr-un armistițiu fragil, negociat de Pakistan. Deși încetarea focului aduce o pauză necesară într-o regiune destabilizată, bilanțul general al războiului indică un eșec strategic major pentru toate părțile implicate. Conflictul, denumit „Epic Fury” de către administrația condusă de Donald […]
Scandal uriaș în sistemul bancar: instituțiile din România riscă amenzi record pentru modul de calcul al ROBOR
Scandal uriaș în sistemul bancar: instituțiile din România riscă amenzi record pentru modul de calcul al ROBOR
Sistemul bancar din România se află în fața uneia dintre cele mai sensibile investigații din ultimii ani, cu potențiale consecințe financiare fără precedent. Consiliul Concurenței analizează de peste trei ani modul în care a fost stabilit indicele ROBOR în perioada pandemiei, iar concluziile preliminare ar putea duce la sancțiuni istorice pentru mai multe instituții de […]
Bursa de la București închide pe verde, dar pierderile masive ale unor acțiuni atrag atenția investitorilor
Bursa de la București închide pe verde, dar pierderile masive ale unor acțiuni atrag atenția investitorilor
Ședința de tranzacționare de joi de la Bursa de la București s-a încheiat cu o evoluție general pozitivă a indicilor, însă tabloul pieței a fost marcat de contraste puternice. În timp ce indicii principali au înregistrat creșteri ușoare, unele acțiuni au suferit corecții abrupte, semnalând o volatilitate ridicată în rândul investitorilor. Valoarea totală a tranzacțiilor […]
Avertisment FMI: Războiul ar putea declanșa cereri de sprijin suplimentar de până la 50 de miliarde de dolari
Avertisment FMI: Războiul ar putea declanșa cereri de sprijin suplimentar de până la 50 de miliarde de dolari
Războiul din Orientul Mijlociu începe să producă efecte sistemice în economia globală: Fondul Monetar Internațional anticipează o creștere semnificativă a cererii de finanțare, în timp ce perspectivele de creștere sunt revizuite în jos, iar riscurile inflaționiste revin în prim-plan. Directorul general al Fondul Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a declarat că instituția se așteaptă, pe termen […]
SUA: Benzina a sărit de 4 dolari galonul, dar unii șoferi nu mai simt scumpirile – se schimbă regulile jocului
SUA: Benzina a sărit de 4 dolari galonul, dar unii șoferi nu mai simt scumpirile – se schimbă regulile jocului
Creșterea accelerată a prețurilor la carburanți, alimentată de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu, începe să lovească puternic bugetele americanilor. Pragul psihologic de 4 dolari pe galonul de benzină a fost depășit rapid, însă pentru o categorie tot mai vizibilă de șoferi, aceste scumpiri au devenit aproape irelevante. Este vorba despre proprietarii de mașini electrice, care […]