De ce renunță bogații la activele de lux în era digitală

Clasa privilegiată își schimbă preferințele: bunurile de lux își pierd atractivitatea, în timp ce experiențele rare, care nu pot fi replicate, devin noul simbol al statutului social. 

Piața bunurilor de lux înregistrează corecții în toată lumea

Un stoc tot mai mic de active de lux arată schimbări profunde în preferințele claselor sociale privilegiate, scrie The Economist. O sticlă de Château d’Yquem din 2010 rămâne un obiect de mare rafinament, cu arome complexe și prețuri extrem de ridicate. Până în 2023, prețul mediu al vinului de top creștea constant, în tandem cu prețurile altor bunuri exclusiviste. Indicele investițiilor în lux, o analiză realizată de Knight Frank, a urcat accelerat, cu 70%, între 2015 și 2023.

Din 2023 însă, dinamica s-a inversat: indicele s-a corectat cu 6% și multe piețe se temperează. Prețurile pentru primele recolte din Bordeaux au scăzut cu circa 20% față de vârf. Piața americană a înregistrat și ea scăderi de 6% ale cererii pentru avioane private și yachturi. Ceasurile Rolex second-hand se tranzacționează aproape cu 30% sub nivelul din 2022, iar arta bună e în stagnare.

Barajele lumii au schimbat poziția polilor geografici ai Pământului

22:13

Pirații cibernetici sunt organizați ca o corporație capitalistă

20:52

O corecție înregistrată în timp ce numărul miliardarilor crește

Paradoxal, nu împuținarea oamenilor bogați explică prăbușirea sectorului de lux. Numărul miliardarilor a crescut la peste 3.000. Cele mai bogate segmente din America dețin un procent record din averea gospodăriilor naționale. Boom-ul AI din San Francisco încă produce milionari, în timp ce cheltuielile elitei au crescut după 2022. Schimbarea vine din economia luxului, care nu se mai dezvoltă pe aceleași ipoteze cu privire la raritate și rivalitate.

Thorstein Veblen scria că luxul derivă din raritate și din capacitatea unei persoane de a limita accesul altora la unele resurse. Azi, bunurile sofisticate nu mai sunt intrinsec rare. Producția globală a crescut, iar replicile sunt disponibile la tot pasul. Diamantele cultivate în laborator sunt greu de deosebit de cele naturale, iar piețele second-hand democratizează accesul la branduri. Fractionarea proprietății în artă permite sute de co-proprietari ai unei opere, diminuând exclusivitatea tradițională.

De ce obiectele nu mai sunt dezirabile?

Rețelele sociale au amplificat senzația că accesul la rafinament este acum omniprezent. Răspunsul bogaților a fost să fie mai puțin interesați de produsele de lux și să-și redirecționeze cheltuielile către servicii de ultra-lux. The Economist a construit un indice al serviciilor ultra-lux, care include bilete la Super Bowl sau cine la restaurante cu trei stele Michelin. Acest indice a crescut cu 90% din 2019, continuându-și avansul chiar și atunci când bunurile s-au ieftinit, din 2023.

Prețurile serviciilor reflectă aceleași dinamici care au erodat exclusivitatea bunurilor, dar în context rivalizant. Le Bristol, din Paris, are mai puțin de 200 de camere, iar o noapte costă dublu față de 2019. Serviciile rare devin cu adevărat un simbol al statutului, în măsură să sublinieze rivalitatea: un loc la masa potrivită nu poate fi revândut, pentru că nu reprezintă aceeași experiență. Salariile celor mai buni menajeri au crescut semnificativ. În Palm Beach, un housekeeper poate depăși 150.000 de dolari.

Experiențele devin noul semn al statutului

Debenture-urile care acordă drepturi la bilete Wimbledon sau Super Bowl s-au scumpit puternic în ultimii ani. Participarea la Met Gala sau la turnee exclusive sunt în măsură să ofere statut și să genereze povești sociale, mai mult decât consumul material direct. Valoarea unei mese la Benu sau a unui abonament pentru un loc la Centre Court devine o poveste despre o posesie socială unică. De aceea, când poți fi printre puținii prezenți, vrei acea experiență memorabilă . Și o vrei mult mai mult decât ți-ai putea dori o sticlă de vin rară, scrie The Economist.

Pentru mulți miliardari, experiențele exclusiviste oferă un ROI social superior colecțiilor de lux tradiționale. Schimbarea în preferințe sugerează o recalibrare a modelelor de investiții ale celor foarte bogați în era digitală. Piața pentru active plutocratice nu a murit, ci se reconfigurează în jurul experiențelor care nu pot fi replicate. Viitorul luxului va favoriza servicii intens rivalizante și greu de imitat, mai degrabă decât pe bunuri, care au devenit accesibile.