Investiții europene „verzi” injectează miliarde în mari companii de combustibili fosili

Fonduri cu denumiri spectaculoase, precum „Sustainable Global Stars” dețin participații la unii dintre cei mai mari poluatori din lume. O investigație realizată de Voxeurop și The Guardian, a dezvăluit că fonduri europene „verzi”, cu active de peste 33 de miliarde de dolari, includ investiții în companii majore din sectorul petrolului și gazelor, deși combustibilii fosili sunt recunoscuți drept principala cauză a crizei climatice. Unele dintre aceste fonduri poartă denumiri sugestive precum Sustainable Global Stars (Stele Globale Sustenabile) sau Europe Climate Pathway (Traseul Climatic European). Atâta vreme cât marile companii petroliere nu contribuie semnificativ la tranziția energetică, orice investiție în ele realizată de un fond ‘verde’ este, practic, greenwashing, spun activiștii. 

Investigația The Guardian a analizat participațiile din ultimul trimestru al anului 2024 în companiile de combustibili fosili incluse în raportul Carbon Majors, utilizând platforma London Stock Exchange Group Data & Analytics. Jurnaliștii au identificat 33,5 miliarde de dolari deținute de diverse fonduri „verzi” în 37 de dintre cele mai mari companii petroliere și de gaze.

Peste 18 miliarde de dolari sunt investiți în cei mai mari cinci poluatori: TotalEnergies, Shell, ExxonMobil, Chevron și BP, lideri în clasamentul Carbon Majors 2023 privind producția de petrol și gaze în rândul companiilor listate la bursă. Alte investiții, realizate în conformitate cu reglementările europene SFDR (Sustainable Finance Disclosure Regulation), vizează companii precum Devon Energy (fracking, SUA) și Suncor (exploatare de nisipuri bituminoase din Canada).

Prețurile transportului aerian din UE au avut fluctuații puternice în ultimul an

16:45

Economiile în lei cresc nominal, dar pierd din puterea de cumpărare, pe fondul inflației

15:53

Unii dintre investitori susțin că acțiunile pe care le dețin în aceste companii le permit, de fapt, să influențeze obiectivele climatice ale acestora pe termen lung. Cu toate acestea, niciun mare producător de combustibili fosili nu are planuri certe compatibile cu țintele climatice internaționale, iar multe dintre aceste companii și-au redus acest tip de angajamente în ultimul an, potrivit unui raport al Carbon Tracker din aprilie.

Investițiile în combustibili fosili nu sunt explicit interzise

SFDR (Sustainable Finance Disclosure Regulation) este un regulament al UE care obligă fondurile să declare cât de durabil este un produs de investiții, pentru a preveni greenwashing-ul și pentru a oferi transparență investitorilor. Cei mai mari investitori în companii de combustibili fosili prin fonduri „verzi” sunt JP Morgan, BlackRock și DWS (Germania). Deși acești investitori nu au încălcat reglementările SFDR – care nu interzic explicit investițiile în combustibili fosili – activiștii de mediu avertizează că este necesară o reformă pentru a preveni inducerea în eroare a investitorilor.

„Pentru un fond care pretinde că este ‘verde’, deținerea de acțiuni în mari companii de combustibili fosili ar trebui să fie o linie roșie”, afirmă Giorgia Ranzato, manager pentru finanțare durabilă la Transport & Environment (T&E).

„Atât timp cât marile companii petroliere nu contribuie semnificativ la tranziția energetică, orice investiție în ele realizată de un fond ‘verde’ este, practic, greenwashing. T&E și alte organizații solicită o revizuire profundă a regulamentului SFDR.”

„Este de-a dreptul diabolic ca băncile și administratorii de active să investească miliarde în companii majore de combustibili fosili sub eticheta de ‘investiții verzi’, în loc să direcționeze banii către energie cu emisii reduse, eficiență energetică sau tehnologii de captare a carbonului”, susține Richard Heede, de la Climate Accountability Institute.

Un purtător de cuvânt al BlackRock a declarat: „Fondurile BlackRock sunt administrate conform obiectivelor de investiții specificate în prospectul fiecărui fond și prezentate clar pe site-ul nostru. Fondurile noastre sustenabile respectă reglementările în vigoare privind investițiile durabile. Pentru investitorii interesați de decarbonizare, oferim produse dedicate acestui scop”.

The smoke coming out of factories in an industrial area

Peste 480 de companii verzi sunt implicate în business-ul cu combustibili fosili

Contactat de reporterii The Guardian, un purtător de cuvânt al Robeco a dat asigurări că că fondul pe care-l reprezină, Sustainable Global Stars, va elimina cuvântul „sustenabil” din prezentările sale. Compania a susținut că fondul raportează o amprentă de carbon cu 20% mai mică decât indicele de piață și că menține un dialog „intensiv și productiv” cu TotalEnergies.

Investițiile în combustibili fosili au fost realizate prin fonduri reglementate conform articolelor 8 și 9 din regulamentul SFDR. Acestea se referă, la promovarea obiectivelor „de mediu sau sociale” și la „investiții durabile”. Deși regulamentul SFDR nu a fost conceput inițial pentru marketing, clasificările sale au fost folosite pentru a susține caracterul „verde” al unor produse financiare. Realitatea, însă, pare să fie puțin diferită de rapoartele oficiale. Peste 480 de companii de investiții, demonstrează The Guardian, au astfel de participații, inclusiv în companii petroliere.

Investiții „verzi” în giganți fosili:

• Fondul Europe Climate Pathway, al Legal & General Investment Management (LGIM), deținea, în martie 2025, 88 milioane de dolari în acțiuni Shell, BP și TotalEnergies. În total, LGIM administra fonduri „verzi” de 210 milioane de dolari.
• Fondul Robeco Sustainable Global Stars avea 40 milioane de dolari investiți în TotalEnergies; portofoliul total „verde” ajungea la 207 milioane.
• World ESG, administrat de State Street, investea 43 milioane de dolari în toate cele cinci companii majore listate anterior. În total, State Street Global Advisors UK deținea fonduri verzi de 243 milioane.

Principalele instituții financiare cu cele mai mari investiții în fonduri verzi cu combustibili fosili:

• JP Morgan Asset Management și filiala sa din UK – 3,2 miliarde de dolari
• DWS (Germania) – 2,2 miliarde de dolari
• BlackRock Investment Management UK și BlackRock Advisors UK – 1,7 miliarde de dolari

Reformele propuse și reacția autorităților

Chiar și după ce Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (Esma) a cerut, în august 2024, reforme majore pentru combaterea fenomenului de greenwashing și a emis ghiduri mai stricte privind folosirea termenilor precum „sustenabil” sau „ESG”, fondurile continuă să includă companii specializate în combustibili fosili. Mai nou, reglementările includ și conceptul de fonduri de „tranziție”, în care managerii trebuie să demonstreze un parcurs clar și măsurabil către obiective sociale sau de mediu.

Termenul-limită pentru aplicarea noilor reguli este 21 mai 2025. În martie și aprilie, BlackRock și JP Morgan au anunțat că vor elimina termenii „sustenabil” și „ESG” din denumirea unor fonduri. Activistele de mediu au criticat reacția întârziată.

JP Morgan, DWS, LGIM și State Street au refuzat să comenteze.

Noile ghiduri nu sunt obligatorii din punct de vedere legal, dar, începând cu 21 mai, autoritățile financiare naționale le vor putea cere companiilor să declare public dacă produsele lor respectă reglementările și vor putea impune sancțiuni.

„Avem nevoie de reguli stricte care să interzică investițiile în companii ce dezvoltă combustibili fosili în cadrul oricărui fond care folosește eticheta ESG”, spune Paul Schreiber, de la organizația Reclaim Finance. „Exact asta nu a reușit să facă regulamentul SFDR. Revizuirea trebuie să prevadă excluderi stricte pentru toate categoriile de fonduri”.

Un purtător de cuvânt al Esma a declarat: „Prioritatea noastră este sprijinirea autorităților naționale în aplicarea ghidurilor actuale, care devin aplicabile fondurilor existente începând cu 21 mai. În viitor, vom evalua posibilitatea modificării ghidurilor, ținând cont și de evoluțiile revizuirii SFDR.”

La publicarea investigației celor de la The Guardian, TotalEnergies a declarat că strategia sa este compatibilă cu obiectivele Acordului de la Paris și cu o creștere globală a temperaturii de sub 2°C. Shell a refuzat să comenteze, iar alte companii nu au răspuns solicitărilor.