Un nou studiu arată că limitarea zahărului în primii ani de viață are efecte benefice asupra sistemului cardiovascular la maturitate. Alte studii arată că raționalizarea zahărului în primele o mie de zile după concepție reduce riscul de diabet la maturitate cu 35%. Unii experți consideră că aceste studii subliniază urgența aplicării restricțiilor publicitare pentru alimentele bogate în grăsimi, sare și zahăr, reglementări care oricum vor intra în vigoare începând din luna ianuarie.
Limitarea consumului de zahăr în copilărie scade semnificativ riscul de boli de inimă la vârsta adultă. O nouă analiză a dosarelor medicale din Marea Britanie arată că persoanele născute înainte de încheierea raționalizării din 1953 au o incidență cu peste 20% mai mică a bolilor cardiovasculare, printre care și accidentul vascular cerebral, infarctul miocardic și insuficiența cardiacă. Efectul a fost observat la persoanele care au trecut prin restricții alimentare în timpul sarcinii și în primii ani de viață, comparativ cu cei concepuți și născuți imediat după liberalizarea zahărului.
O echipa internațională de cercetători din universități din China și Europa a analizat datele a 63.000 de participanți din baza de UK Biobank, oameni născuți între octombrie 1951 și martie 1956. În timpul raționalizării, introdusă în 1940, fiecare persoană primea o rație de 8 uncii de zahăr pe săptămână, ceea ce înseamnă cam 32 de grame pe zi. După ridicarea restricțiilor, în septembrie 1953, consumul mediu de zahăr s-a dublat într-un singur an.
Rezultatele, publicate în BMJ, confirmă „beneficiile politicilor de limitare a zahărului în primele o mie de zile de după concepție”, scriu autorii. Studiul a fost finanțat de Guangzhou Municipal Research Fund. Cercetătorii atrag atenția că femeile însărcinate și cele care alăptează în SUA consumă astăzi peste 80 de grame de zahăr adăugat pe zi. Asta înseamnă de peste trei ori mai mult decât recomandările oficiale și expune fătul la un mediu metabolic nefavorabil.
Noul studiu completează o cercetare anterioară, finanțată de National Institutes of Health din SUA și publicată în Science anul trecut. Studiul arătase că raționalizarea zahărului din primii ani de viață a redus riscul de diabet la maturitate cu 35% și de hipertensiune arterială cu 20%. Autorii BMJ au concluzionat că aceste două asocieri — cu diabetul și tensiunea ridicată — explică aproximativ 30% din reducerea generală a riscului de boli de inimă.
„Cercetarea este metodologic solidă, cu ajustări statistice riguroase pentru demografie, genetică, sănătatea părinților și regiune”, a comentat Azeem Majeed, profesor de sănătate publică la Imperial College London, care nu a participat la studiu. Totuși, el subliniază o limitare importantă: studiul se bazează pe raționalizarea istorică ca substitut pentru consumul real de zahăr, care nu a fost măsurat individual.
Majeed adaugă că rezultatele de acum sunt în concordanță cu dovezile obținute din experimente anterioare pe animale și cu cele din studii privind programarea fetală. Ele susțin și recomandările Organizației Mondiale a Sănătății privind evitarea alimentelor și a băuturilor cu conținut ridicat de zaharuri adăugate în primii ani de viață.
Dell Stanford, dietetician principal la British Heart Foundation, consideră că studiul subliniază urgența aplicării restricțiilor publicitare pentru alimentele bogate în grăsimi, sare și zahăr, programate să intre în vigoare în ianuarie. Însă Gunter Kuhnle, profesor de nutriție la Universitatea din Reading, este mai sceptic.
„Este imposibil să separăm efectele raționalizării zahărului de alte politici ale epocii”, avertizează el. „Rezultatele nu pot fi folosite direct pentru elaborarea de politici publice”.