Iranul reconfigurează relația cu AIEA și condiționează accesul la siturile nucleare

Iranul își reafirmă disponibilitatea de a colabora cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), însă impune condiții stricte pentru inspecțiile internaționale, invocând riscuri majore de securitate și siguranță după recentele atacuri asupra facilităților nucleare. Deciziile privind monitorizarea vor fi luate de la caz la caz de Consiliul Suprem de Securitate Națională, marcând o schimbare semnificativă în relația dintre Teheran și organismele de control nuclear ale ONU.

Iranul a anunțat, sâmbătă, prin vocea ministrului de externe Abbas Araqchi, că intenționează să continue cooperarea cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), însă sub restricțiile unei noi legi adoptate de parlament, la scurt timp după recentele atacuri aeriene israeliene și americane asupra infrastructurii nucleare iraniene.

Potrivit noii legislații, orice inspecție efectuată de AIEA asupra instalațiilor nucleare va necesita aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională, cel mai înalt organism de securitate al Iranului.

Startup-urile de apărare din Europa atrag capital străin

20:50

Londra devine capitala luxului în sezonul friguros

20:11

Inspecțiile la instalațiile bombardate, considerate „riscante”

Ministrul iranian de externe a subliniat, potrivit presei de stat și agenției Reuters, că accesul la siturile nucleare bombardate comportă riscuri semnificative, atât pentru siguranța inspectorilor internaționali, cât și pentru securitatea națională.

Autoritățile de la Teheran consideră că există riscuri semnificative legate atât de posibila răspândire a materialelor radioactive, cât și de prezența munițiilor neexplodate. În acest context, accesul inspectorilor AIEA la siturile nucleare implică probleme de securitate, dar și preocupări privind siguranța acestora, aspecte care trebuie analizate cu atenție.

Nuclear FOTO: Shutterstock

Colaborarea cu AIEA, sub controlul Consiliului Suprem de Securitate Națională

Araqchi a subliniat în cadrul unei întâlniri cu diplomați acreditați la Teheran că relația cu agenția ONU de supraveghere nucleară va fi gestionată la cel mai înalt nivel de securitate:

„Solicitările AIEA privind continuarea monitorizării în Iran vor fi… decise de la caz la caz de către Consiliu, ținând cont de aspectele de siguranță și securitate”, a spus Abbas Araqchi.

Oficialul a precizat că deși Iranul nu a întrerupt cooperarea cu AIEA, aceasta va lua „o nouă formă”, orice solicitare de monitorizare fiind analizată individual, cu accent pe siguranță și securitate.

În contextul presiunilor internaționale pentru reluarea negocierilor nucleare, Abbas Araqchi a reiterat că Iranul nu va accepta niciun acord care să-i interzică dreptul la îmbogățirea uraniului. De asemenea, Teheranul exclude orice discuții privind programul său de apărare sau dezvoltarea rachetelor.

În ultimele zile, publicația Axios a citat surse conform cărora președintele rus Vladimir Putin ar fi transmis Teheranului un mesaj prin care susține interzicerea îmbogățirii uraniului de către Iran. Informația a fost dezmințită de presa iraniană.

Relația cu Europa și SUA între negocieri dure și garanții

Araqchi a avertizat că orice tentativă a Marii Britanii, Franței sau Germaniei de a reimpune sancțiuni internaționale prin mecanismul de tip „snapback” ar conduce la „sfârșitul rolului Europei în dosarul nuclear iranian”.

Orice demers al Marii Britanii, Franței și Germaniei de a reimpune sancțiuni internaționale împotriva Iranului prin așa-numitul mecanism de «snapback» prevăzut într-un acord nuclear anterior ar însemna «sfârșitul rolului Europei» în problema nucleară a Iranului, consideră Abbas Araqchi.

Potrivit unei rezoluții ONU care statuează acordul nuclear semnat în 2015, puterile europene pot decide reinstaurarea sancțiunilor împotriva Iranului până la data de 18 octombrie 2025.

Într-o declarație acordată agenției naționale IRNA, Araqchi a precizat că Iranul analizează cu atenție fiecare detaliu privind reluarea negocierilor nucleare cu Statele Unite, dorind garanții solide că Washingtonul nu va recurge din nou la forță militară.