România riscă să piardă miliarde din investiții. Avertisment dur: nu mai este suficient să fim ieftini

România continuă să atragă interesul marilor investitori internaționali, însă acest avantaj nu mai este suficient pentru a garanta noi proiecte. O analiză realizată de EY România avertizează că țara noastră se află într-un moment critic, în care lipsa forței de muncă specializate, dificultățile de implementare și întârzierile administrative pot transforma oportunitățile în investiții ratate.

Dacă în urmă cu câțiva ani costurile reduse și poziționarea geografică reprezentau principalele atuuri ale României, în prezent companiile internaționale urmăresc criterii mult mai exigente. Stabilitatea, viteza de execuție, competențele angajaților și predictibilitatea au devenit elementele decisive în alegerea unei destinații pentru investiții. Specialiștii EY avertizează că simpla prezență pe lista opțiunilor nu mai garantează nimic. În lipsa unei capacități reale de implementare, România poate rămâne doar o variantă analizată pe hârtie, fără ca proiectele să se concretizeze.

Deficitul de personal calificat devine una dintre cele mai mari vulnerabilități

Potrivit analizei, cea mai mare problemă nu este doar lipsa angajaților, ci incapacitatea economiei de a susține proiecte complexe care necesită competențe tehnice avansate. Companiile caută astăzi ingineri, specialiști IT, experți în cercetare și dezvoltare și personal capabil să opereze tehnologii moderne. În schimb, România continuă să se confrunte cu dificultăți majore în pregătirea și păstrarea acestor profesioniști.

Spania obține o victorie istorică într-o dispută de lungă durată privind subvențiile pentru energia regenerabilă

18:47

FMI și OCDE avertizează: Inteligența Artificială ar putea accentua decalajele dintre țările bogate și cele sărace

16:04

Datele prezentate în analiză arată că rata de ocupare a populației între 15 și 64 de ani a rămas în 2025 la doar 63%, nivel inferior mediei Uniunii Europene. În plus, ocuparea în rândul tinerilor rămâne una dintre cele mai reduse din blocul comunitar. Aceste cifre ridică semne de întrebare privind capacitatea economiei românești de a răspunde cererii venite din partea investitorilor care intenționează să dezvolte activități cu valoare adăugată ridicată.

România concurează cu state mai bine pregătite

Competiția pentru investiții s-a intensificat în Europa Centrală și de Est. România nu mai concurează doar prin costuri salariale, ci trebuie să demonstreze că poate livra proiecte la timp și fără blocaje administrative. Polonia, Cehia și Ungaria investesc de ani buni în infrastructură, educație tehnică și dezvoltarea ecosistemelor industriale, iar aceste avantaje încep să cântărească mai mult decât diferențele salariale.

Conform EY, investitorii analizează tot mai atent dacă o țară dispune de furnizori locali, infrastructură modernă, autorizații obținute rapid și suficienți specialiști pentru a susține dezvoltarea pe termen lung. În lipsa acestor elemente, România riscă să fie eliminată din fazele finale ale procesului de selecție.

Banii există, dar implementarea rămâne punctul slab

Investițiile străine directe au revenit la aproximativ 8,1 miliarde de euro în 2025, însă această evoluție pozitivă nu elimină problemele structurale. Experții EY atrag atenția că atragerea capitalului reprezintă doar primul pas. Mult mai dificil este ca proiectele să fie implementate rapid și eficient.

Întârzierile administrative, lipsa personalului calificat și dificultățile în autorizarea investițiilor pot transforma proiecte importante în oportunități pierdute. Mai mult, investitorii nu mai urmăresc doar costurile reduse ale producției. Accentul se mută către activități cu valoare adăugată mare, cercetare, dezvoltare și tehnologii avansate, domenii în care România trebuie să accelereze ritmul.

Industria de apărare poate aduce oportunități, dar și provocări

Unul dintre domeniile care ar putea beneficia de contextul geopolitic actual este industria de apărare. Creșterea bugetelor militare în Europa și programele de finanțare lansate la nivelul Uniunii Europene pot genera investiții importante și în România. Totuși, analiza EY avertizează că aceste oportunități nu vor putea fi valorificate doar prin achiziții de echipamente.

Țara trebuie să demonstreze că poate produce local, integra tehnologii moderne, certifica produse și susține lanțuri industriale competitive.

În perioada 2019-2025, România a implementat scheme de ajutor de stat în valoare de aproximativ 2,53 miliarde de euro, iar viitoarele programe ar putea ajunge la aproximativ 5 miliarde de euro, cu accent pe cercetare, tehnologii avansate și industrii strategice.

Recrutarea din străinătate nu mai rezolvă problema

O altă schimbare majoră remarcată de EY privește mobilitatea internațională a angajaților. Dacă în trecut companiile puteau acoperi rapid deficitul de personal prin recrutări externe sau detașări, situația s-a modificat semnificativ. Reglementările privind imigrația devin tot mai stricte, verificările de securitate sunt mai complexe, iar multe state europene încearcă să își păstreze propriii specialiști.

În aceste condiții, România nu mai poate conta exclusiv pe importul de forță de muncă. Soluțiile propuse de specialiști vizează dezvoltarea educației tehnice, extinderea învățământului dual, programe de reconversie profesională și parteneriate solide între universități și mediul de afaceri.

România trebuie să demonstreze că poate livra

Concluzia analizei este una care pune presiune asupra autorităților și mediului privat. Într-o perioadă în care investițiile internaționale sunt tot mai selective, simpla reputație de țară cu salarii competitive nu mai este suficientă. Investitorii caută administrații eficiente, infrastructură funcțională, oameni bine pregătiți și capacitatea de a implementa proiecte fără întârzieri majore.

Potrivit EY, adevăratul avantaj competitiv al României nu va mai fi prețul redus al forței de muncă, ci credibilitatea operațională. Fără investiții consistente în educație, competențe și eficiență administrativă, România riscă să rămână doar pe lista scurtă a investitorilor, fără a deveni alegerea finală pentru proiectele strategice care pot aduce dezvoltare economică pe termen lung.