Mai mulți europeni văd SUA ca pe o amenințare comparativ cu China

Privit ca amenințare, Washingtonul depășește Beijingul, în Spania, Italia, Belgia și Germania, conform sondajului Politico European Pulse. SUA sub conducerea lui Donald Trump sunt văzute mai degrabă ca o amenințare decât ca un aliat, conform unui nou sondaj Politico European Pulse realizat în șase mari țări ale UE.

De la revenirea la putere în ianuarie 2025, Trump a pus la îndoială angajamentul Washingtonului față de NATO, a amenințat că va anexa Groenlanda și Canada, a lovit aliații cu tarife și a declanșat un război cu Iranul la care țările europene au refuzat să adere. Ca urmare, doar 12% dintre cei chestionați, în martie, în Polonia, Spania, Belgia, Franța, Germania și Italia au văzut America ca pe un aliat apropiat, în timp ce 36% au văzut-o ca pe o amenințare. În schimb, China a fost văzută ca o amenințare de către 29% dintre cei chestionați în cele șase țări.

La nivel național, amenințarea de la Washington a depășit Beijingul în patru țări; doar respondenții din Franța și Polonia percepând amenințarea din partea Chinei ca fiind mai mare.

Transportul rutier de pasageri scade în 2025, dar românii călătoresc mai mult pe distanțe mai lungi

16:33

Cum a construit Viktor Orbán un imperiu politic din fotbal și de ce acest pariu îi poate aduce sfârșitul

12:03

O contradicție tot mai profundă

Semnalând o înăsprire a opiniilor față de SUA, sondajul a indicat, de asemenea, o contradicție tot mai profundă în centrul politicii europene de securitate. Alegătorii vor ca Europa să fie mai bine înarmată și mai autosuficientă, pe măsură ce încrederea în SUA se erodează, dar apetitul lor se estompează dacă apărarea înseamnă sacrificiu personal, bugete mai mari sau sprijin nelimitat pentru Ucraina.

Rusia este un adversar clar — a fost văzută ca o amenințare de 70% dintre toți respondenții. Sondajul European Pulse, realizat de Cluster17 pentru Politico și beBartlet, a chestionat 6.698 de europeni din Spania, Germania, Franța, Italia, Polonia și Belgia între 13 și 21 martie.

Spaniolii au fost cei mai negativi față de Statele Unite, 51% declarând că Washingtonul reprezintă o amenințare pentru Europa, cea mai mare proporție dintre cei chestionați. Madridul a preluat conducerea opoziției împotriva războiului declanșat de Trump în februarie împotriva Iranului și a fost mustrat de președinte pentru cheltuielile sale scăzute pentru apărare.

În Italia, 46 la sută au spus că SUA reprezintă o amenințare, o poziție susținută de 42 la sută dintre belgieni, 37 la sută dintre respondenții francezi și 30 la sută dintre germani.

Polonia, care se învecinează cu Rusia și consideră alianța cu SUA ca principala sa garanție de securitate, a fost excepția: doar 13 la sută dintre respondenți au spus că SUA reprezintă un risc.

Sondajul a arătat, de asemenea, sprijin pentru o autonomie strategică mai mare.

În cele șase țări, 76% dintre respondenți au spus că ar susține trimiterea armatei țării lor pentru a apăra un aliat NATO în cazul unui atac. Sprijinul a crescut la 81 la sută când scenariul a implicat apărarea unui alt membru UE.

În fiecare țară sondată, sprijinul pentru asistență militară a depășit cu mult opoziția.

Sprijin fără sacrificii

Dar acel consens s-a slăbit brusc când întrebarea a trecut la implicarea personală.

Doar 19 la sută dintre respondenți au spus că ar fi dispuși să „ia armele și să lupte” dacă propria lor țară ar fi atacată. Aproape jumătate (47%) au spus că ar prefera să contribuie în roluri non-combatante, cum ar fi logistica, asistența medicală sau protecția civilă. Alți 16% au spus că și-ar susține țara fără a participa direct, în timp ce 12% au spus că ar lua în considerare părăsirea țării.

Diferența dintre sprijinul politic pentru apărare și disponibilitatea individuală de a lupta subliniază provocarea cu care se confruntă guvernele europene pe măsură ce își extind ambițiile militare și se confruntă cu lipsurile de recrutare.

Sondajul a arătat, de asemenea, că alegătorii acceptă în mare măsură necesitatea unei posturi europene de apărare mai puternice, chiar dacă rămân divizați în privința finanțării acesteia.

În cele șase țări, 86% au fost de acord că Europa trebuie să-și dezvolte propriile capacități de apărare, iar 56% sunt ferm de acord. Sprijinul a fost deosebit de ridicat în Polonia și Belgia (ambele 95%) și Germania (89%).

O integrare militară mai profundă

A existat, de asemenea, un sprijin larg pentru o integrare militară mai profundă, 69% dintre respondenți susținând crearea unei forțe militare europene comune care să opereze alături de armatele naționale. Sprijinul a variat între 60% în Franța și 83% în Belgia.

Totuși, opiniile au diferit în ceea ce privește cheltuielile.

În sondaj, 37% au spus că țara lor cheltuie „aproximativ suma potrivită” pentru apărare, în timp ce o procentă identică consideră că cheltuielile „nu sunt suficiente”. În același timp, 22 la sută au spus că țara lor cheltuie deja prea mult.

Diferențele la nivel de țară erau pronunțate. În Germania (40 la sută), Franța (44 la sută) și Spania (43 la sută), respondenții au spus că cheltuielile pentru apărare ar trebui să crească. În Italia, 39% au declarat că cheltuielile sunt prea mari — cel mai ridicat nivel dintre țările chestionate. Polonia s-a distanțat, majoritatea (56%) considerând că nivelurile actuale de cheltuieli sunt potrivite.

Aceste opinii urmăresc în general nivelurile actuale de cheltuieli. Polonia plănuiește să cheltuiască 4,8% din PIB pentru apărare anul acesta, cel mai mare nivel din NATO și mult mai mult decât celelalte țări chestionate.

Fracturi de suport în Ucraina

Datele au evidențiat diviziuni privind sprijinul Europei pentru Ucraina.

În cele șase țări, 34% au spus că Europa nu oferă suficient sprijin Ucrainei, 31% au spus că nivelul actual este corect, iar 30% au spus că Europa face prea mult.

Diferențele naționale au ieșit din nou în evidență. În Germania, de departe cel mai mare sprijinitor european pentru Ucraina, 45% au spus că Europa nu face suficient. În Italia, care acordă cea mai mică pondere din PIB-ul său în ajutorul civil și militar dintre cele șase țări chestionate, conform Kiel Support Tracker, 42% au spus că Europa oferă prea mult sprijin. Spania și Belgia au înclinat spre tabăra „nu suficient”, în timp ce Franța rezultatul era mai echilibrat.

Sprijinul pentru angajamentele colective de apărare a rămas puternic

În ciuda acestor dezacorduri, sprijinul pentru angajamentele colective de apărare a rămas puternic în toate țările chestionate, în special în cadrul NATO. Concluziile alimentează și dezbaterile despre recrutare și serviciul civic, pe măsură ce guvernele caută modalități de a extinde capacitatea militară.

În Germania, sprijinul pentru o formă de serviciu obligatoriu era deosebit de ridicat. Peste trei sferturi dintre respondenții germani (78 la sută) au susținut reintroducerea obligațiilor de recrutare obligatorie sau de funcționare publică, care au fost suspendate în 2011.

Totuși, după ce s-a confruntat cu opoziție în cadrul coaliției sale, cancelarul Friedrich Merz a renunțat anul trecut la planurile de a restabili conscripția completă și a promovat în schimb un proiect de lege menit să crească recrutarea la 203.000 de soldați activi până în 2031.

Sprijinul a fost puternic și în Belgia, cu 76 la sută, în timp ce opinia a fost mai divizată în Italia, cu 53 la sută în favoare, și în Spania, unde 54 la sută s-au opus ideii.