Marile companii de stat în declin: statul plătește, dar productivitatea scade

Cele mai mari 50 de companii de stat din România traversează o perioadă de deteriorare semnificativă a performanței economice.

Între 2022 și 2024, acestea au înregistrat o scădere a cifrei de afaceri, o dublare a pierderilor și o diminuare a productivității pe angajat, în ciuda faptului că salariile au fost menținute. Aceste evoluții indică probleme structurale adânci în modul de funcționare al sectorului public.

Marile companii de stat, în derivă economică: statul susține costurile

Foto: Freepik

Rolls-Royce își apără strategia de prețuri după criticile venite din partea companiilor aeriene

22:32

Tesla, între declin și revenire: ce arată datele din Europa

21:32

În doar doi ani, profiturile cumulate ale celor 50 de companii au scăzut cu peste patru miliarde de lei. În 2022, acestea înregistrau un profit total de 18,15 miliarde de lei, dar în 2024 suma a coborât la 14 miliarde, o scădere de 22%. Între timp, pierderile aproape s-au dublat, de la 934 milioane de lei în 2022, la 1,81 miliarde în 2024, relatează Puterea.ro.

Surprinzător este faptul că doar șapte dintre cele 50 de companii au avut pierderi anul trecut, ceea ce arată că majoritatea rămân pe profit, dar cu rezultate insuficiente pentru a susține ansamblul. Aceasta evidențiază un declin general al eficienței și valorii economice generate.

Numărul de angajați a scăzut ușor, de la 125.000 în 2022, la 121.500 în 2024, însă acest lucru nu s-a tradus printr-o creștere a productivității. Dimpotrivă, cifra de afaceri generată per angajat a scăzut cu 3,7%, de la 702.000 lei în 2022 la 676.000 lei în 2024.

Date neclare, estimări contradictorii

Mai îngrijorătoare este scăderea profitului net per angajat, de la 145.500 de lei în 2022, la doar 115.200 lei în 2024, o reducere de aproape 21%. Aceste cifre reflectă o eficiență tot mai scăzută în utilizarea resurselor umane, chiar și în contextul reducerilor de personal.

Există discrepanțe notabile între cifrele prezentate de diferite instituții. Fostul vicepremier Dragoș Anastasiu estima o cifră de afaceri totală de 127 miliarde de lei pentru toate companiile de stat, ceea ce ar însemna că cele mai mari 50 contribuie cu aproximativ 65%, arată datele analizate de Termene.ro.

Totuși, AMEPIP raportează pentru 2024 o cifră de afaceri totală de 95 miliarde lei și profituri de 18 miliarde, conturând o imagine aparent pozitivă, în contrast cu declinul evident al celor mai importanți actori economici publici. Acest contrast ridică semne de întrebare cu privire la transparența și acuratețea datelor oficiale.

Trei concluzii esențiale

Reduceri fără impact – Reducerea personalului nu a dus la creșterea eficienței. Dimpotrivă, productivitatea a scăzut, ceea ce sugerează o lipsă de strategie în reorganizare.

Fără digitalizare, fără progres – Absența unor criterii clare de performanță și întârzierea proceselor de digitalizare afectează negativ rentabilitatea. Birocrația continuă să blocheze eficiența.

Riscuri sistemice – Cele mai mari 50 de companii de stat generează peste 75% din profiturile sectorului public. Dacă acestea intră în declin, întregul sistem este vulnerabil.

Cine răspunde?

Deși cifrele arată un regres clar, salariile continuă să fie plătite, ceea ce exercită presiune pe bugetul public și creează o falsă impresie de stabilitate. Problemele nu sunt doar economice, ci și politice: fără reforme reale, fără digitalizare și fără o schimbare de mentalitate, companiile de stat riscă să devină un simbol al eșecului administrației publice.

Fără măsuri ferme de eficientizare și responsabilizare, sectorul public românesc pare condamnat la o stagnare costisitoare și, pe termen lung, la pierderea relevanței economice.