Cofondatorul Meta dezvăluie cum a fost un CEO introvertit timp de 13 ani și presiunea constantă a conducerii

Dustin Moskovitz, cofondatorul Meta, a povestit cât de epuizant a fost să fie CEO timp de 13 ani. Moskovitz a fondat Facebook în 2004 împreună cu Mark Zuckerberg, Eduardo Saverin, Chris Hughes și Andrew McCollum.

După ce a părăsit Facebook în 2008, a păstrat puțin peste 8% din companie. Astfel, a devenit miliardar cu avere de 12 miliarde de dolari, conform Forbes.

În același an, el a devenit cofondator și CEO al platformei de management al muncii Asana. Anul acesta, Moskovitz și-a anunțat retragerea din funcția de CEO. El a preluat rolul de președinte, păstrând 53% din acțiunile companiei.

Investitorii pariază pe cheltuieli militare record. Companiile de armament, câștigătoare pe piețele financiare

21:26

Raport: Afacerile globale, sub presiune în 2025. Șefii marilor companii susțin că a fost un an dificil

20:46

Cofondatorul Meta, despre provocările conducerii și personalitatea introvertită

Recent, miliardarul a explicat cum a fost să fie CEO introvertit pe podcastul Stratechery realizat de Ben Thompson.

„Nu îmi place să conduc echipe, și nu aceasta a fost intenția mea când am început Asana,” a spus Moskovitz.
„Am vrut să fiu mai mult independent sau șef de inginerie. Apoi, lucrurile s-au schimbat și am devenit CEO timp de 13 ani, ceea ce a fost foarte epuizant.”
„Sunt introvertit, trebuia să afișez această față zi după zi. La început am crezut că lucrurile se vor simplifica, compania va deveni mai matură, dar lumea a devenit mai haotică — primul mandat Trump, pandemia și problemele rasiale. A fi CEO înseamnă acum să reacționezi constant la probleme,” a adăugat el.

Introvertiți faimoși în conducere

Mai mulți lideri renumiți s-au descris ca fiind introvertiți, de la Zuckerberg, la Bill Gates și Warren Buffett.
Susan Cain, autoarea cărții „Quiet: Puterea introvertiților într-o lume care nu se oprește din vorbit,” afirmă că introvertiții sunt adesea trecuți cu vederea pentru funcții de conducere.

Aceștia prosperă în medii mai liniștite și mai puțin stimulative.

Cain spune că introvertiții posedă trăsături ascunse care îi fac potriviți pentru leadership, cum ar fi prudența, creativitatea și abilitatea de a rezolva probleme.

Acești lideri sunt „lenti” și „circumspecți” în decizii. Ei evită acțiunile impulsive sau riscante, scrie CNBC.
Ei caută mai mult solitudinea, ceea ce poate fi „un adevărat catalizator al creativității,” conform lui Cain.

Echilibrul între personalități diferite în conducere

„Această structură în două niveluri a modului în care vedem personalitatea duce la irosirea colosală de talent, energie și fericire,” spune Cain.
„Trebuie să adoptăm un echilibru yin și yang între cele două stiluri de conducere,” a concluzionat autoarea.
Moskovitz a oferit astfel o imagine rară asupra vieții unui CEO introvertit. El a subliniat provocările conducerii pe termen lung.

Liderii introvertiți și avantajele lor ascunse

Mulți CEO introvertiți își găsesc puterea în modul în care gândesc și reacționează la situații complexe. Aceștia nu caută neapărat atenția și nu se simt confortabil în medii extrem de zgomotoase sau competitive, dar compensează prin atenție sporită la detalii și capacitatea de a analiza problemele profund înainte de a lua decizii.

Susan Cain subliniază că introvertiții au tendința de a observa mai mult și de a asculta. Asta le permite să înțeleagă mai bine echipele și contextul în care operează. Această abilitate poate transforma deciziile aparent lente în strategii pe termen lung. Astfel, acestea devin mai solide și mai sustenabile.

De asemenea, CEO introvertiți tind să fie foarte disciplinați în gestionarea timpului și resurselor. Prin aceasta, ei evită riscurile inutile și creează medii de lucru mai stabile. În plus, dorința lor de a căuta momente de singurătate le stimulează creativitatea. Acest aspect poate conduce la inovații neașteptate. Într-o lume în care suntem obișnuiți să admirăm liderii extrovertiți, aceste trăsături ale CEO introvertiți oferă un model diferit de succes. Modelul lor este unul bazat pe reflecție, empatie și eficiență strategică.