Miliardarii din tech vor să creeze copii modificați genetic

Miliardari din Silicon Valley finanțează startup-uri care au ca scop să creeze copii modificați genetic, folosind tehnologia CRISPR, în ciuda interdicțiilor internaționale. Compania Preventive, fondată de Lucas Harrington și sprijinită de investitori precum Brian Armstrong și Oliver Mulherin, anunță o serie lungă de obiective generoase, printre care prevenirea bolilor genetice severe prin editarea embrionilor. Experții avertizează, însă, că procedura este riscantă, poate produce mutații imprevizibile și ar transmite modificările către generațiile viitoare. În plus, există temeri că astfel de tehnologii ar putea duce rapid de la prevenirea bolilor la ideea de „bebeluși la comandă”, cu modificări prestabilite în ceea ce privește inteligența sau aspectul.

Povestea copiilor editați genetic începe cu rebelul He Jiankui

Majoritatea poveștilor despre copii modificați genetic încep cu He Jiankui, un om de știință chinez rebel care, în 2018, a anunțat că a creat în secret primii astfel de bebeluși din lume. Actul său imprudent și ilegal de atunci ar putea, însă, să devină o importantă sursă de inspirație pentru alții: noile eforturi de a crea copii editați genetic prind avânt și, de data aceasta, sunt promovate și finanțate de miliardarii din Silicon Valley.

La sfârșitul lunii octombrie, a apărut un site care anunța apariția misterioasei Preventive, un startup american dedicat modificării embrionilor umani folosind CRISPR (un instrument de editare genetică). Într-o postare pe X, Lucas Harrington, fondatorul companiei, spunea că a strâns 30 de milioane de dolari pentru acest demers. Suma venea de la figuri proeminente din elita tehnologică americană, inclusiv de la Brian Armstrong, șeful Coinbase, o platformă de criptomonede, și de la Oliver Mulherin, un inginer software australian și soțul lui Sam Altman, directorul OpenAI.

Banca Centrală Europeană refuză să ofere garanții pentru împrumutul de 163 miliarde de dolari destinat Ucrainei

13:02

Cât de probabil este ca un avion să fie lovit de bucăți de sateliți?

11:52

Pași mari spre una dintre cele mai controversate direcții din medicină

Pe site-ul companiei, dr. Harrington spune că Preventive se va concentra, inițial, pe cercetări pentru a stabili dacă editarea embrionilor este sigură în cazul oamenilor. Scopul final declarat este acela de a preveni boli genetice severe. Nu este singura companie din acest domeniu. O alta este Manhattan Genomics, co-condusă de Cathy Tie, o antreprenoare în biotehnologie, care a avut o scurtă relație cu dr. He. O altă firmă, Bootstrap Bio, cu sediul în California, a sugerat și ea interesul pentru astfel de proceduri. Deși editarea oamenilor este una dintre cele mai controversate direcții din medicină, ascensiunea acestor companii (și a investitorilor lor, bogați și celebri) reflectă o convingere contrară: faptul că există capacitatea de a edita embrioni pare să ducă la obligația de a o folosi.

Tehnologia CRISPR le permite oamenilor de știință să facă modificări precise în ADN-ul unui organism. Inventată în 2012 de Jennifer Doudna și Emmanuelle Charpentier, biochimiste care au câștigat ulterior Premiul Nobel pentru Chimie în 2020, această unealtă a transformat biologia. Încep să apară și terapii, cum ar fi Casgevy, primul tratament autorizat bazat pe editare genetică. Acesta este un tratament oficial pentru pacienții cu anemie falciformă, în uz în diverse țări ale lumii.

Un tratament de 2 milioane de dolari per doză

Aceste tratamente au însă limitele lor. Administrarea terapiei în partea potrivită a corpului este dificilă. Casgevy propune recoltarea celulelor stem din măduva osoasă, trimiterea lor la un laborator pentru editare și apoi transplantarea înapoi, în pacient. Procedura este epuizantă și costisitoare. Producătorii medicamentului, Vertex Pharmaceuticals și CRISPR Therapeutics, percep în prezent aproximativ 2 milioane de dolari per doză.

În principiu, editarea unui embrion ar putea face lucrurile mai ieftine și ar elimina unele probleme de livrare. Folosirea CRISPR pentru a repara o problemă genetică într-un embrion unicelular, sau chiar în ovule ori spermatozoizi, ar trebui să fie relativ simplă. Pe măsură ce embrionul se dezvoltă, corecțiile genetice ar urma să se răspândească în toate țesuturile noi. Dr. Harrington estimează că acest lucru ar reduce costurile la 5.000 de dolari per embrion și, dacă procedura se dovedește sigură, cuplurile cu boli genetice ar putea avea șansa de a avea copii biologici fără riscul de a transmite acele afecțiuni.

Riscurile încă nu sunt suficient studiate

Dar acesta este un mare „dacă”. Pentru a funcționa, CRISPR rupe mai întâi dubla helix a ADN-ului pentru ca celula să poată repara ulterior ruptura. Cât de bine funcționează aceste reparații în embrioni umani este însă neclar. Rupturile ar putea rămâne nereparate sau capetele helixului s-ar putea uni în moduri neobișnuite, generând noi mutații. De asemenea, multe gene nu sunt suficient de bine înțelese pentru ca oamenii de știință să poată garanta că o editare menită să reducă riscul unei boli nu crește riscul altei boli. Modificările făcute într-un embrion ar ajunge și în celulele reproducătoare ale persoanei rezultate, ceea ce înseamnă că modificarea originală s-ar transmite generațiilor viitoare, cu consecințe imprevizibile.

Există și problema „bebelușilor la comandă”. Dr. Harrington a declarat că Preventive se va concentra pe boli grave. Totuși, nu este decât un mic pas de la corectarea unei mutații până la introducerea unor variante genetice protectoare împotriva cancerului sau a demenței. În cele din urmă, unele companii ar putea promite modificări pentru aspect fizic sau inteligență.

Oamenii de știință s-au opus practicii editării embrionilor umani

Dr. Harrington – fost student al profesoarei Doudna – spune că firma nu va încerca teste clinice pe oameni dacă siguranța nu este demonstrată. În orice caz, ar fi ilegal ca FDA, agenția americană de reglementare medicală, să ia în considerare cereri pentru studii de editare a embrionilor. Presa a relatat că Emiratele Arabe Unite ar fi luate în considerare ca locație alternativă, însă dr. Harrington afirmă că este „prematur să considerăm orice jurisdicție pentru utilizare clinică” și că toată activitatea companiei se desfășoară în America.

Cu excepția lui dr. He, oamenii de știință s-au opus, în mare parte, practicii editării embrionilor umani. Dar această rezistență ar putea să nu dureze la nesfârșit, sugerează Robin Lovell-Badge, biolog dezvoltării la Institutul Francis Crick din Londra. Siguranța și eficiența îmbunătățite ale editării de bază – o versiune mai nouă a CRISPR care nu rupe complet helixul ADN – par promițătoare. Totuși, profesorul Lovell-Badge este îngrijorat de interesul din Silicon Valley. „Oamenii din industria tech au adoptat adesea această atitudine: «hai să o facem, iar dacă se strică, nu contează»”, spune el. „Ei bine, nu poți face asta cu oamenii”.