2025 a adus un recul în ceea ce privește vânzările de alimente

Vânzările de alimente au înregistrat o scădere în 2025, semnalând o schimbare clară în comportamentul de consum al populației.

Presiunile inflației și reducerea puterii de cumpărare i-au determinat pe consumatori să fie mai prudenți, chiar și în cazul cheltuielilor esențiale.

Vânzările de alimente au fost pe minus în 2025

Datele statistice publicate, joi, de Instititutul Național de Statistică (INS) confirmă o tendință clară de scădere a consumului. Comerțul cu amănuntul, un bun indicator al consumului privat, a crescut anul trecut cu doar 0,2%. În același timp, vânzările de alimente, băuturi și tutun au scăzut cu 2,7%.

România, țara UE cu cea mai redusă alocare bugetară pe locuitor pentru cercetare și dezvoltare, în 2025

20:21

Transgaz vrea să devină acționar la dezvoltatorul unui terminal american de gaze naturale lichefiate

14:25

Semnalele din mediul de afaceri merg în aceeași direcție. Conform calculelor care stau la baza indicelui Confidex, aproape toate sectoarele reclamă mai puțini clienți, comenzi mai rare și vânzări în scădere. Studiul Confidex, realizat din 2020 de Impetum Group, este singurul demers longitudinal din România care măsoară constant încrederea antreprenorilor în economie. Comunitatea formată în jurul acestui studiu reunește peste 4.500 de oameni de afaceri.

La finalul lui 2025, Comerțul și Industria rămân cele mai stabile sectoare, iar Construcțiile și Transporturile adoptă o atitudine prudentă. De asemenea, IT-ul și Agricultura sunt mai degrabă pesimiste, influențate de efectele inteligenței artificiale și de condițiile meteo. În paralel, datele INS arată un recul clar al serviciilor destinate populației.

O scădere generalizată

În același timp, datele INS indică un declin consistent al serviciilor în luna octombrie 2025. Hotelurile și restaurantele au înregistrat o scădere de 12% față de luna anterioară și de 9,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Agențiile de turism și tur-operatorii au raportat scăderi atât lunar, cât și anual. Spălătoriile și curățătoriile au coborât cu 7,8% față de anul anterior. Chiar și jocurile de noroc și activitățile recreative au intrat ușor pe minus, cu aproximativ 5% an/an, potrivit Hotnews.ro. Când sunt afectate inclusiv serviciile, vorbim despre o schimbare mai profundă a comportamentului de consum. Acestea rezistă, de regulă, mai bine în perioade dificile.

INS publică atât date brute, cât și serii ajustate sezonier, iar scăderea apare în ambele variante. Acest lucru arată că nu este legată de concedii sau de numărul de zile lucrătoare. Nu este un efect conjunctural. Seria ajustată sezonier este cea utilizată de băncile centrale și de analiștii macroeconomici pentru a identifica tendințele reale, iar această serie indică fără echivoc o contracție.

Veniturile reale și presiunea inflației

Deși inflația s-a mai temperat față de nivelurile ridicate din 2022-2023, impactul acumulat asupra bugetelor familiale persistă. O bună parte din majorările salariale a fost erodată de cheltuieli mai mari cu locuința, serviciile de bază și dobânzile.

Ceea ce se vede acum în zona serviciilor pentru populație reprezintă a doua etapă a ajustării. După o perioadă în care consumul a fost susținut artificial, gospodăriile devin mai prudente și reduc cheltuielile considerate neesențiale. Serviciile destinate populației au o pondere semnificativă în valoarea adăugată și în ocuparea forței de muncă. O scădere prelungită în acest sector înseamnă presiune asupra IMM-urilor, investiții amânate și o creștere economică mai slabă în trimestrele următoare.

Datele actuale funcționează ca un semnal de avertizare timpuriu. Ele indică încetinirea economiei înainte ca aceasta să fie vizibilă în cifrele de PIB sau în statisticile de ocupare. INS nu oferă interpretări, dar cifrele sunt grăitoare. Consumul populației nu mai joacă rolul de motor principal al creșterii, iar economia intră într-o fază de normalizare după mai mulți ani marcați de șocuri succesive.

Practic, atunci când oamenii reduc cheltuielile pentru vacanțe, restaurante, servicii personale și activități recreative, banii sunt cheltuiți mai atent. În plus, âritmul de creștere economică devine mai fragil.