Prima pagină » 2025 a adus un recul în ceea ce privește vânzările de alimente

2025 a adus un recul în ceea ce privește vânzările de alimente

2025 a adus un recul în ceea ce privește vânzările de alimente
Foto: Shutterstock

Vânzările de alimente au înregistrat o scădere în 2025, semnalând o schimbare clară în comportamentul de consum al populației.

Presiunile inflației și reducerea puterii de cumpărare i-au determinat pe consumatori să fie mai prudenți, chiar și în cazul cheltuielilor esențiale.

Vânzările de alimente au fost pe minus în 2025

Datele statistice publicate, joi, de Instititutul Național de Statistică (INS) confirmă o tendință clară de scădere a consumului. Comerțul cu amănuntul, un bun indicator al consumului privat, a crescut anul trecut cu doar 0,2%. În același timp, vânzările de alimente, băuturi și tutun au scăzut cu 2,7%.

Semnalele din mediul de afaceri merg în aceeași direcție. Conform calculelor care stau la baza indicelui Confidex, aproape toate sectoarele reclamă mai puțini clienți, comenzi mai rare și vânzări în scădere. Studiul Confidex, realizat din 2020 de Impetum Group, este singurul demers longitudinal din România care măsoară constant încrederea antreprenorilor în economie. Comunitatea formată în jurul acestui studiu reunește peste 4.500 de oameni de afaceri.

La finalul lui 2025, Comerțul și Industria rămân cele mai stabile sectoare, iar Construcțiile și Transporturile adoptă o atitudine prudentă. De asemenea, IT-ul și Agricultura sunt mai degrabă pesimiste, influențate de efectele inteligenței artificiale și de condițiile meteo. În paralel, datele INS arată un recul clar al serviciilor destinate populației.

O scădere generalizată

În același timp, datele INS indică un declin consistent al serviciilor în luna octombrie 2025. Hotelurile și restaurantele au înregistrat o scădere de 12% față de luna anterioară și de 9,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Agențiile de turism și tur-operatorii au raportat scăderi atât lunar, cât și anual. Spălătoriile și curățătoriile au coborât cu 7,8% față de anul anterior. Chiar și jocurile de noroc și activitățile recreative au intrat ușor pe minus, cu aproximativ 5% an/an, potrivit Hotnews.ro. Când sunt afectate inclusiv serviciile, vorbim despre o schimbare mai profundă a comportamentului de consum. Acestea rezistă, de regulă, mai bine în perioade dificile.

INS publică atât date brute, cât și serii ajustate sezonier, iar scăderea apare în ambele variante. Acest lucru arată că nu este legată de concedii sau de numărul de zile lucrătoare. Nu este un efect conjunctural. Seria ajustată sezonier este cea utilizată de băncile centrale și de analiștii macroeconomici pentru a identifica tendințele reale, iar această serie indică fără echivoc o contracție.

Veniturile reale și presiunea inflației

Deși inflația s-a mai temperat față de nivelurile ridicate din 2022-2023, impactul acumulat asupra bugetelor familiale persistă. O bună parte din majorările salariale a fost erodată de cheltuieli mai mari cu locuința, serviciile de bază și dobânzile.

Ceea ce se vede acum în zona serviciilor pentru populație reprezintă a doua etapă a ajustării. După o perioadă în care consumul a fost susținut artificial, gospodăriile devin mai prudente și reduc cheltuielile considerate neesențiale. Serviciile destinate populației au o pondere semnificativă în valoarea adăugată și în ocuparea forței de muncă. O scădere prelungită în acest sector înseamnă presiune asupra IMM-urilor, investiții amânate și o creștere economică mai slabă în trimestrele următoare.

Datele actuale funcționează ca un semnal de avertizare timpuriu. Ele indică încetinirea economiei înainte ca aceasta să fie vizibilă în cifrele de PIB sau în statisticile de ocupare. INS nu oferă interpretări, dar cifrele sunt grăitoare. Consumul populației nu mai joacă rolul de motor principal al creșterii, iar economia intră într-o fază de normalizare după mai mulți ani marcați de șocuri succesive.

Practic, atunci când oamenii reduc cheltuielile pentru vacanțe, restaurante, servicii personale și activități recreative, banii sunt cheltuiți mai atent. În plus, âritmul de creștere economică devine mai fragil.

Alte articole importante
Ministrul Economiei: România are nevoie de mai mult capital pentru companiile inovative. Statul ar trebui să atragă investiții private, nu doar să acorde ajutoare
Companii
Ministrul Economiei: România are nevoie de mai mult capital pentru companiile inovative. Statul ar trebui să atragă investiții private, nu doar să acorde ajutoare
România se confruntă cu un deficit major de capital destinat companiilor inovative, iar autoritățile ar trebui să regândească modul în care sunt sprijinite investițiile în economie, astfel încât fondurile publice să atragă capital privat mult mai consistent. Declarația a fost făcută de ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, în cadrul unei conferințe dedicate […]
ANALIZĂ
Tehnologia schimbă stomatologia: Cum devin clinicile digitale motorul turismului stomatologic din România
Tehnologie
Tehnologia schimbă stomatologia: Cum devin clinicile digitale motorul turismului stomatologic din România
Stomatologia din România traversează una dintre cele mai rapide transformări tehnologice din ultimii ani, iar efectele acestei revoluții digitale se văd nu doar în experiența pacienților, ci și în creșterea unui sector economic tot mai important: turismul stomatologic. Clinici moderne, dotate cu echipamente de ultimă generație – multe achiziționate inclusiv cu fonduri europene – atrag […]
Ungaria vrea să legalizeze confiscarea unui transport uriaș de bani și aur din Ucraina. Tensiunile dintre Budapesta și Kiev ating un nou nivel
Ungaria vrea să legalizeze confiscarea unui transport uriaș de bani și aur din Ucraina. Tensiunile dintre Budapesta și Kiev ating un nou nivel
Un nou conflict diplomatic izbucnește între Ungaria și Ucraina, după ce autoritățile de la Budapesta încearcă să legalizeze confiscarea unui transport impresionant de numerar și aur aparținând unor bănci de stat ucrainene. Guvernul ungar a introdus în Parlament un proiect de lege care ar permite înghețarea acestor active, în timp ce instituțiile de securitate analizează […]
Ministrul Investițiilor: PNRR era „în moarte clinică” în 2025. România a reușit să salveze granturi de peste 13 miliarde de euro
Ministrul Investițiilor: PNRR era „în moarte clinică” în 2025. România a reușit să salveze granturi de peste 13 miliarde de euro
Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR) a fost aproape de blocaj total în 2025, însă negocierile cu Comisia Europeană au permis salvarea componentei de granturi în valoare de 13,57 miliarde de euro și restructurarea planului pentru a deveni mai realist, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Declarațiile au fost […]
DISB 2026: IT-ul produce peste 10 miliarde euro din exporturile țării
Tehnologie
DISB 2026: IT-ul produce peste 10 miliarde euro din exporturile țării
Industria IT s-a transformat în ultimii ani într-unul dintre cele mai dinamice și importante motoare de creștere ale economiei românești. În prezent, exporturile de servicii IT generate de România depășesc 10 miliarde de euro anual, confirmând rolul tot mai important al sectorului tehnologic pe piețele internaționale. România obține anual peste 10 miliarde de euro din […]
Ministrul Finanțelor spune că anul 2026 începe dintr-o poziție financiară solidă. România a atras miliarde de euro de pe piețele externe
Ministrul Finanțelor spune că anul 2026 începe dintr-o poziție financiară solidă. România a atras miliarde de euro de pe piețele externe
România intră în anul 2026 cu o situație financiară stabilă și cu o parte importantă din necesarul de finanțare deja acoperită, potrivit declarațiilor făcute de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Oficialul a anunțat că statul român a reușit să atragă sume semnificative de pe piețele financiare internaționale chiar înainte ca tensiunile geopolitice globale să determine creșterea […]