Miliardarii care cuceresc spațiul. Cum au ajuns Elon Musk, Jeff Bezos sau Richard Branson de la vise studențești la imperii interplanetare

În prezent, când vorbim despre explorarea în spațiul cosmic, numele unor miliardari precum Elon Musk, Jeff Bezos sau Richard Branson domină peisajul public. Însă dincolo de marketing, rivalități spectaculoase și lansări transmise live pe internet, ceea ce se întâmplă în acest domeniu este rezultatul unor decenii de muncă, cercetare și idealism susținut.

Miliardarii fac pași decisivi către revoluția spațială, iar visele din studenție devin realitate într-o viziune care durează de decenii.

De la studenți visători la industriași spațiali

Puțini știu că bazele implicării mediului privat în cercetarea spațială au fost puse încă din anii 1980. Atunci, Peter Diamandis, un tânăr pasionat de cosmos, fonda în SUA organizația Students for the Exploration and Development of Space (SEDS). Scopul: promovarea explorării spațiale în rândul tinerilor cercetători.

O firmă elvețiană intră pe dark web cu un sistem care urmărește furtul de date în timp real

22:10

Lufthansa Group lansează „Culinary Journey” cu meniuri personalizate și preparate premium

21:23

Un detaliu revelator: una dintre filialele SEDS a fost coordonată, ani mai târziu, de un tânăr student ambițios pe nume Jeff Bezos — cel care avea să fondeze compania Blue Origin, cu scopul declarat de a „permite milioane de oameni să trăiască și să muncească în spațiu”.

Un premiu care a schimbat istoria zborurilor comerciale

Frustrat de stagnarea interesului public față de spațiu, Peter Diamandis a decis, la începutul anilor ’90, să creeze XPrize Foundation, un proiect menit să încurajeze inovația privată în domeniul zborurilor suborbitale. Așa a apărut Ansari XPrize, o competiție care oferea 10 milioane de dolari echipei capabile să dezvolte o navetă reutilizabilă ce putea efectua două zboruri suborbitale în decurs de două săptămâni.

Provocarea a fost acceptată de echipa Scaled Composites, condusă de inginerul Burt Rutan și finanțată de cofondatorul Microsoft, Paul Allen. În 2004, naveta SpaceShipOne, lansată cu ajutorul avionului White Knight, a devenit primul vehicul privat pentru explorare în spațiul cosmic care a atins altitudinea de 100 km, câștigând premiul și deschizând oficial ușa turismului spațial.

Preluarea ștafetei de către miliardari în cursa pentru spațiul cosmic

Tehnologia dezvoltată de Scaled Composites a fost licențiată rapid de Richard Branson, care a lansat Virgin Galactic, companie ce promitea zboruri turistice suborbitale pentru publicul larg. În paralel, Elon Musk a fondat în 2002 SpaceX, cu un obiectiv mult mai ambițios: colonizarea planetei Marte.

Chiar dacă abordările lor sunt diferite, toți trei au investit miliarde de dolari și au reușit să atragă atenția mass-media globale. Virgin Galactic a vândut deja peste 600 de bilete pentru zboruri suborbitale, la un preț de aproximativ 250.000 de dolari per pasager, cu obiectivul de a reduce costul la 40.000 de dolari pe măsură ce serviciul devine comercial. În același timp, Blue Origin și SpaceX vizează atât turismul spațial, cât și colaborările cu NASA pentru misiuni orbitale și interplanetare.

Image Credit: NASA/Don Pettit

Un element adesea ignorat în această cursă pentru spațiul cosmic este sprijinul guvernamental. Deși se pune accent pe inițiativa privată, este important de menționat că în 2010, NASA a lansat Programul Zborurilor Comerciale, menit să stimuleze parteneriatele cu firmele inovatoare din domeniul aerospațial. Companii precum SpaceX, Blue Origin sau Sierra Nevada Corporation au beneficiat de contracte și finanțare pentru a dezvolta vehicule spațiale capabile să transporte oameni și echipamente în orbita joasă a Pământului.

Ambițiile interplanetare ale miliardarilor

SpaceX a devenit rapid un pionier în domeniu, cu o serie de premiere notabile: primul zbor orbital al unei capsule private, prima rachetă reutilizabilă operațională (Falcon 9), dar și prima misiune comercială cu echipaj uman către Stația Spațială Internațională. Obiectivul final al lui Musk rămâne clar: trimiterea unei colonii umane pe Marte.

Jeff Bezos, deși mai discret, are o viziune la fel de îndrăzneață. Blue Origin urmărește dezvoltarea de infrastructură orbitală — fabrici, stații, habitat uman — care să permită, în viitor, un trai permanent în afara Terrei. Unul dintre proiectele majore este New Glenn, o rachetă orbitală reutilizabilă, în prezent în dezvoltare.

Investițiile în turismul spațial și tehnologia asociată nu sunt ieftine. Zborurile actuale sunt inaccesibile pentru publicul larg, însă tendința este clară: scăderea costurilor prin inovație și reutilizare. Dacă primele bilete se vând cu sute de mii de dolari, analiștii estimează că în următorul deceniu, prețurile ar putea deveni comparabile cu o croazieră de lux.

Pe termen lung, spațiul ar putea deveni nu doar o destinație de vacanță, ci și un nou teritoriu economic, cu industrii emergente în domeniul extragerii resurselor, al comunicațiilor și al energiei solare orbitale.