Prima pagină » Comoara din asteroizi. Cum pot metalele rare din corpurile cerești să îi facă trilionari pe primii exploratori

Comoara din asteroizi. Cum pot metalele rare din corpurile cerești să îi facă trilionari pe primii exploratori

Comoara din asteroizi. Cum pot metalele rare din corpurile cerești să îi facă trilionari pe primii exploratori
Comoara din asteroizi

În 2015, celebrul astrofizician Neil deGrasse Tyson prezicea că primii trilionari ai lumii vor face avere din mineritul în asteroizi. La un deceniu distanță, această industrie rămâne însă o provocare tehnologică și financiară majoră, iar companii precum Deep Space Industries sau Planetary Resources, care promiteau exploatarea asteroizilor până în 2020, și-au schimbat strategia sau s-au retras din domeniu.

Asteroizii conțin cantități uriașe de metale rare și prețioase, estimate la trilioane de dolari. Dacă tehnologia va permite extragerea acestor resurse, ar putea fi deschisă o nouă eră în aprovizionarea cu materii prime, reducând presiunea asupra resurselor limitate ale Terrei. NASA a lansat în 2023 misiunea Psyche, care va ajunge la un asteroid bogat în metale grele, evaluat la aproximativ 700 de cvintilioane de dolari, iar rezultatele vor putea impulsiona industria mineritului spațial.

NASA a subliniat potențialele beneficii ale mineritului spațial. În 2023, agenția spațială a lansat o navă spațială către asteroidul Psyche 16. Unele estimări sugerează că roca spațială ar putea conține metale grele în valoare uimitoare de 700 de cvintilioane de dolari. Odată ce nava spațială Psyche va ajunge la destinație în 2029, va analiza roca spațială și va trimite rezultatele înapoi pe Pământ. Deși oamenii de știință au dezbătut compoziția lui Psyche 16, rezultatele ar putea încuraja industria mineritului spațial.

Pe de altă parte, startup-ul californian AstroForge își continuă ambițiile îndrăznețe, chiar dacă primele două misiuni lansate au întâmpinat probleme tehnice majore. CEO-ul Matt Gialich susține că scopul companiei nu este doar profitul, ci și salvarea planetei prin reducerea dependenței de resursele finite ale Pământului.

Mineritul spațial: riscuri mari, recompense uriașe

Asteroizii conțin cantități uriașe de metale rare și prețioase, unele estimări vorbind despre trilioane de dolari în valoare. Dacă tehnologia va permite extragerea acestor resurse, impactul asupra industriei și economiei globale ar putea fi revoluționar.

Totuși, Gialich subliniază că profitabilitatea trebuie să meargă mână în mână cu un scop sustenabil:

„Nu vrem să ne îmbogățim doar, ci să construim o soluție pe termen lung care să nu distrugă planeta noastră”, a spus executivul startup-ului pentru Interesting Engineering.

AstroForge a lansat două nave spațiale: Brokkr-1, care a pierdut contactul la scurt timp după lansare, și Odin, care a avut o misiune de zbor pe lângă asteroidul 2022 OB5, pentru a-i analiza compoziția metalică. Din păcate, și cu Odin s-au pierdut legăturile rapid, dar compania vede aceste eșecuri ca pe niște pași necesari în procesul de învățare și dezvoltare.

Următoarea misiune, Vestri, programată pentru lansare în 2025, promite să depășească performanțele anterioare, inclusiv prin utilizarea propulsiei electrice și îmbunătățiri tehnice bazate pe lecțiile învățate.

Viziunea lui Gialich reflectă cea a lui Jeff Bezos, fondatorul Amazon și Blue Origin, care pledează de mult timp pentru mutarea industriei grele de pe Pământ pentru a proteja mediul înconjurător.

În timp ce Bezos își imaginează construirea unor habitate orbitale mari, AstroForge este mai concentrată: dorește să exploateze metale din grupa platinei, esențiale pentru tehnologia energiei curate. Acestea sunt costisitoare de exploatat pe Pământ, iar oamenii de știință au avertizat că procesul are un impact negativ asupra mediului.

Nu este surprinzător, având în vedere cantitățile uriașe de bogăție proiectate, că unii au susținut că mineritul spațial ar putea crește inegalitatea pe Pământ. Reversul medaliei acestui argument este că vastele resurse neexploatate ale spațiului ar putea aduce beneficii întregii umanități.

Beneficiile mineritului în asteroizi pentru Pământ

Mineralele din grupul platinelor, esențiale pentru tehnologiile de energie curată, sunt din ce în ce mai greu și costisitor de extras pe Pământ, cu impact negativ asupra mediului. Exploatarea lor din asteroizi ar putea reduce presiunea asupra resurselor terestre și ar putea susține tranziția energetică globală.

Deși optimismul este mare, mulți experți rămân sceptici în privința fezabilității pe termen scurt a mineritului spațial, invocând costurile, riscurile tehnologice și potențialele impacturi ecologice ale unor astfel de operațiuni.

Cu toate acestea, investitori precum Victor Vescovo cred că este doar o problemă de timp și dezvoltare tehnologică, iar primul pas este demonstrarea faptului că se poate extrage măcar o cantitate mică de material.

AstroForge reprezintă un pionier ambițios în domeniul mineritului spațial, încercând să transforme o idee considerată până acum science-fiction într-o realitate comercială. Cu misiuni succesive și o viziune care îmbină profitul cu responsabilitatea față de planetă, compania ar putea deschide calea către o nouă eră a exploatării resurselor universale.

Alte articole importante
Chirițoiu: 91% din volumul ajutoarelor de stat a ajuns la firme cu capital românesc
Companii
Chirițoiu: 91% din volumul ajutoarelor de stat a ajuns la firme cu capital românesc
Companiile cu capital românesc au primit 91% din valoarea totală a ajutoarelor de stat acordate de România, în timp ce firmele cu capital majoritar străin au beneficiat de 9% din fonduri, a declarat vineri președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu. Datele au fost prezentate în cadrul unui eveniment de specialitate organizat la Sinaia și provin din […]
Planurile de restructurare ale TAROM și CE Oltenia trebuie renegociate cu Bruxelles-ul. Chirițoiu: Demersurile încep în noiembrie
Companii
Planurile de restructurare ale TAROM și CE Oltenia trebuie renegociate cu Bruxelles-ul. Chirițoiu: Demersurile încep în noiembrie
Planurile de restructurare ale TAROM și Complexului Energetic Oltenia trebuie renegociate cu Comisia Europeană, după ce măsurile prevăzute inițial nu au fost realizate integral, iar calendarul acestora a ajuns la termen. Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat că autoritățile române vor începe demersurile în noiembrie, obiectivul fiind ca noile înțelegeri să fie stabilite, în […]
Kanani: Leasingul funciar ar putea atrage mai mulți bani în agricultura românească, fără garanții de stat
Kanani: Leasingul funciar ar putea atrage mai mulți bani în agricultura românească, fără garanții de stat
Introducerea leasingului funciar în legislația românească ar putea debloca finanțări suplimentare pentru agricultură și ar permite fermelor să atragă capital folosind terenurile pe care le dețin, fără să fie necesare garanții de stat, susține Jabbar Kanani, președintele Agricover. Acesta consideră că principala problemă a sectorului nu este lipsa banilor din sistemul bancar, ci faptul că […]
Raliu scurt pentru Nuclearelectrica. Efectul repornirii Unității 1 de la Cernavodă : SNN închide pe verde într-o zi roșie pentru indicele BET
Raliu scurt pentru Nuclearelectrica. Efectul repornirii Unității 1 de la Cernavodă : SNN închide pe verde într-o zi roșie pentru indicele BET
Repornirea Unității 1 de la Cernavodă a adus doar un plus modest pentru acțiunile Nuclearelectrica (SNN) la finalul ședinței de joi. Deși titlul a deschis în forță și a urcat până la 63,3 lei (+4%), valul de vânzări din a doua parte a zilei a împins cotația la minimul ședinței, de 60,8 lei (+0,16%). Acțiunea […]
România a atras 108,3 miliarde de euro din fonduri europene în aproape două decenii. Contribuția la bugetul UE a fost de 35,9 miliarde de euro
Analize
România a atras 108,3 miliarde de euro din fonduri europene în aproape două decenii. Contribuția la bugetul UE a fost de 35,9 miliarde de euro
România a primit aproximativ 108,3 miliarde de euro din fonduri europene nerambursabile în perioada 2007-2025 și a contribuit cu circa 35,9 miliarde de euro la bugetul Uniunii Europene. Diferența dintre sumele atrase și contribuția națională depășește 72 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă că, pentru fiecare euro virat la bugetul comunitar, România a primit […]
Bursa de Valori București a închis pe minus. Rulajul a depășit 109 milioane de lei în ședința de joi
Bursa de Valori București a închis pe minus. Rulajul a depășit 109 milioane de lei în ședința de joi
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat în scădere ședința de tranzacționare de joi, 5 noiembrie 2026, în condițiile în care principalii indici au înregistrat pierderi, iar valoarea totală a tranzacțiilor a ajuns la 109,4 milioane de lei, echivalentul a aproape 20,5 milioane de euro. Indicele BET, principala referință a pieței de capital din România, […]