Prima pagină » NATO cere aliaților o creștere cu 400% a apărării antiaeriene: „Rusia rămâne o amenințare iminentă”. Reacția Kremlinului

NATO cere aliaților o creștere cu 400% a apărării antiaeriene: „Rusia rămâne o amenințare iminentă”. Reacția Kremlinului

NATO cere aliaților o creștere cu 400% a apărării antiaeriene: „Rusia rămâne o amenințare iminentă”. Reacția Kremlinului

Rusia va rămâne o amenințare iminentă pentru NATO, chiar dacă se va ajunge la pace în Ucraina, iar alianța occidentală trebuie să își crească apărarea antiaeriană și antirachetă cu 400%, afirmă secretarul general al NATO. Mark Rutte solicită o creștere majoră a cheltuielilor militare, subliniind că amenințarea din partea Rusiei va persista „chiar și după încheierea războiului din Ucraina”, relatează The Guardian.

Șeful NATO argumentează că alianța are nevoie de „un salt cuantic în apărarea colectivă”, inclusiv milioane de obuze de artilerie suplimentare și mii de tancuri în plus „pentru a implementa pe deplin planurile noastre de apărare”. Rutte a adăugat că „pericolul nu va dispărea nici măcar atunci când războiul din Ucraina se va încheia”, într-un discurs susținut luni la think-tank-ul Chatham House din Londra.

Șeful NATO cere creșterea cheltuielilor militare ale aliaților la 5% din PIB

Acestea sunt, probabil, cele mai tranșante afirmații ale liderului NATO cu privire la necesitatea creșterii cheltuielilor Alianței după ce, joia trecută Rutte a propus la Bruxelles ca membrii NATO să cheltuiască 5% din produsul intern brut (PIB) pentru apărare – lucru pe care președintele american Donald Trump l-a cerut în mod deschis, în repetate rânduri. Mark Rutte este în vizită în Regatul Unit, unde se întâlnește cu premierul Keir Starmer pentru a discuta inclusiv de ce este necesar ca aliații să convină asupra unei creșteri dramatice a cheltuielilor militare.

Aceasta în contextul în care o astfel de majorare a cheltuielilor statelor membre – mai mult decât dublul obiectivului actual al acestora de a cheltui 2% din PIB – este o cerere care pune presiune pe bugetele mai multor națiuni europene.

În iunie 2025, la Haga va avea loc un summit NATO , în cadrul căruia ar trebui luată o decizie privind creșterea cheltuielilor pentru apărare (până la 5% din PIB), prag care a fost mult timp o cerere exclusivă a administrației Donald Trump.

SUA contribuie la bugetul NATO de două ori mai mult decât statele europene

În prezent, Statele Unite au cele mai mari cheltuieli militare în cadrul NATO, de aproximativ 895,6 miliarde de euro în bugetul de apărare pentru 2024.

În ultimul an, cheltuielile europene pentru apărare au crescut cu 11,7% în termeni reali, ajungând la aproximativ 423,3 miliarde de euro (457 miliarde de dolari), marcând al zecelea an consecutiv de creștere, potrivit euronews.com. Între 2014 și 2024, cheltuielile regionale din Europa au fost în general cu peste 50% mai mari.

De altfel, Executivul comunitar a informat recent țările membre că pot reutiliza sute de miliarde de euro din fondurile de ajutor Covid-19 pentru a finanța proiecte de apărare. Este o decizie care semnalizează o schimbare radicală a priorităților.

Reacția Kremlinului la declarațiile lui Rutte: „NATO se dovedește a fi un instrument de agresiune”

Declarațiile lui Mark Rutte au provocat o reacție imediată la Moscova. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a afirmat că NATO „se dovedește a fi un instrument de agresiune și confruntare” prin acest plan.

„(NATO) nu este un instrument pentru menținerea stabilității și securității pe continent. Este un instrument creat pentru confruntare și până acum și-a păstrat adevărata natură deghizată. Acum își arată adevărata natură (…) Contribuabilii europeni își vor cheltui banii pentru a dezamorsa o amenințare despre care spun că vine din țara noastră, dar nu este altceva decât o amenințare efemeră”, a spus Peskov, potrivit Reuters.

Analiștii militari occidentali cred că Rusia va încerca să păstreze o armată activă și experimentată de peste 600.000 de oameni și să mențină un nivel ridicat al cheltuielilor de apărare, de aproximativ 6,5% din PIB, amenințând astfel flancul estic al NATO.

Marea Britanie „dă tonul” investițiilor în apărarea antiaeriană

Justificând necesitatea cheltuielilor suplimentare, Rutte va afirma că NATO are nevoie de „o creștere de 400% a apărării antiaeriene și antirachetă” ca parte a unei reînarmări mai ample pentru a menține o descurajare și o apărare credibile.

„Vedem în Ucraina cum Rusia aduce teroare din aer, așa că vom întări scutul care ne protejează cerul”, va spune Rutte, potrivit unor fragmente din discursul său publicate de NATO înainte de eveniment.

Rutte va vizita mai întâi Sheffield Forgemasters, un producător de oțel deținut de Ministerul Apărării din Marea Britanie, care fabrică componente complexe pentru submarine nucleare, înainte de a se întâlni cu Starmer și de a-și susține discursul. Marea Britanie este de așteptat să susțină acest plan, care va fi confirmat oficial la summitul NATO de la finalul lunii iunie, ca parte a efortului de a menține sprijinul președintelui SUA, Donald Trump, care a cerut aliaților o țintă de 5% din PIB.

De altfel, Marea Britanie a anunțat recent o investiție semnificativă de 2 miliarde de lire sterline destinată dezvoltării și achiziției de drone avansate. Această inițiativă are scopul de a transforma capacitățile militare ale țării, făcând armata britanică de zece ori mai eficientă și mai letală, au anunțat oficialii.

 

 

 

 

Alte articole importante
Chirițoiu: 91% din volumul ajutoarelor de stat a ajuns la firme cu capital românesc
Companii
Chirițoiu: 91% din volumul ajutoarelor de stat a ajuns la firme cu capital românesc
Companiile cu capital românesc au primit 91% din valoarea totală a ajutoarelor de stat acordate de România, în timp ce firmele cu capital majoritar străin au beneficiat de 9% din fonduri, a declarat vineri președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu. Datele au fost prezentate în cadrul unui eveniment de specialitate organizat la Sinaia și provin din […]
Planurile de restructurare ale TAROM și CE Oltenia trebuie renegociate cu Bruxelles-ul. Chirițoiu: Demersurile încep în noiembrie
Companii
Planurile de restructurare ale TAROM și CE Oltenia trebuie renegociate cu Bruxelles-ul. Chirițoiu: Demersurile încep în noiembrie
Planurile de restructurare ale TAROM și Complexului Energetic Oltenia trebuie renegociate cu Comisia Europeană, după ce măsurile prevăzute inițial nu au fost realizate integral, iar calendarul acestora a ajuns la termen. Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat că autoritățile române vor începe demersurile în noiembrie, obiectivul fiind ca noile înțelegeri să fie stabilite, în […]
Kanani: Leasingul funciar ar putea atrage mai mulți bani în agricultura românească, fără garanții de stat
Kanani: Leasingul funciar ar putea atrage mai mulți bani în agricultura românească, fără garanții de stat
Introducerea leasingului funciar în legislația românească ar putea debloca finanțări suplimentare pentru agricultură și ar permite fermelor să atragă capital folosind terenurile pe care le dețin, fără să fie necesare garanții de stat, susține Jabbar Kanani, președintele Agricover. Acesta consideră că principala problemă a sectorului nu este lipsa banilor din sistemul bancar, ci faptul că […]
Raliu scurt pentru Nuclearelectrica. Efectul repornirii Unității 1 de la Cernavodă : SNN închide pe verde într-o zi roșie pentru indicele BET
Raliu scurt pentru Nuclearelectrica. Efectul repornirii Unității 1 de la Cernavodă : SNN închide pe verde într-o zi roșie pentru indicele BET
Repornirea Unității 1 de la Cernavodă a adus doar un plus modest pentru acțiunile Nuclearelectrica (SNN) la finalul ședinței de joi. Deși titlul a deschis în forță și a urcat până la 63,3 lei (+4%), valul de vânzări din a doua parte a zilei a împins cotația la minimul ședinței, de 60,8 lei (+0,16%). Acțiunea […]
România a atras 108,3 miliarde de euro din fonduri europene în aproape două decenii. Contribuția la bugetul UE a fost de 35,9 miliarde de euro
Analize
România a atras 108,3 miliarde de euro din fonduri europene în aproape două decenii. Contribuția la bugetul UE a fost de 35,9 miliarde de euro
România a primit aproximativ 108,3 miliarde de euro din fonduri europene nerambursabile în perioada 2007-2025 și a contribuit cu circa 35,9 miliarde de euro la bugetul Uniunii Europene. Diferența dintre sumele atrase și contribuția națională depășește 72 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă că, pentru fiecare euro virat la bugetul comunitar, România a primit […]
Bursa de Valori București a închis pe minus. Rulajul a depășit 109 milioane de lei în ședința de joi
Piață de Capital - Fonduri
Bursa de Valori București a închis pe minus. Rulajul a depășit 109 milioane de lei în ședința de joi
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat în scădere ședința de tranzacționare de joi, 5 noiembrie 2026, în condițiile în care principalii indici au înregistrat pierderi, iar valoarea totală a tranzacțiilor a ajuns la 109,4 milioane de lei, echivalentul a aproape 20,5 milioane de euro. Indicele BET, principala referință a pieței de capital din România, […]