Nigeria a încheiat oficial plata împrumutului de 3,4 miliarde de dolari contractat de la Fondul Monetar Internațional (FMI) în aprilie 2020, devenind astfel una dintre puținele economii care au reușit să-și stingă integral o datorie atât de simbolică și importantă pentru imaginea sa financiară
Această realizare marchează un moment de cotitură pentru cea mai mare economie africană, care acum se alătură unor țări precum Elveția, Singapore, China și Noua Zeelandă, recunoscute pentru independența lor față de finanțarea directă a FMI, oferindu-i Nigeriei un plus de credibilitate și influență pe scena financiară globală.
StatiSense, o companie de date care a confirmat, de asemenea, ieri pe contul său X că Nigeria nu mai figura pe lista țărilor îndatorate către FMI, a dezvăluit că, la 28 iulie 2023, Nigeria datora Fondului 1,61 miliarde de dolari, această sumă fiind redusă la 1,37 miliarde de dolari la 5 ianuarie 2024; 933,03 milioane de dolari la 10 iulie 2024; 472,06 milioane de dolari la 8 ianuarie 2025, înainte de a fi achitată definitiv în această lună.
Împrumutul de 3,4 miliarde de dolari a fost acordat prin Mecanismul Rapid de Finanțare (Rapid Financing Instrument – RFI) al FMI, pentru a atenua impactul economic al pandemiei COVID-19 și al scăderii prețului petrolului, o sursă majoră de venit pentru Nigeria. Potrivit reprezentantului FMI în Nigeria, Christian Ebeke, citat de presa internațională, suma principală a fost achitată integral până la 30 aprilie 2025, însă țara continuă să fie obligată să plătească anual aproximativ 30 de milioane de dolari sub formă de comisioane și dobânzi aferente Drepturilor Speciale de Tragere (SDR) până când deține un nivel echilibrat al acestor drepturi față de alocările sale cumulative.
Aceste plăți anuale în SDR, estimate la circa 22-26 milioane SDR (echivalentul a aproximativ 30-35 milioane USD), vor continua până în 2029, când se preconizează că Nigeria va atinge echilibrul între deținerile și alocările SDR, moment în care aceste costuri vor înceta. În termeni locali, această obligație reprezintă un cost recurent semnificativ, echivalent cu aproximativ 48 de miliarde de naira anual, în condițiile actuale de curs valutar.
Într-o postare pe contul său X, asistentul special senior al președintelui pentru implicare digitală, strategie și noi media, O’tega Ogra, a declarat că această evoluție a fost un semnal de disciplină, reformă și resetare strategică din partea administrației Tinubu-Shettima în restructurarea „finanțelor noastre pentru a ne permite să fim mai bine poziționați pentru un viitor prosper”.
„Pe măsură ce Nigeria închide capitolul privind aceste obligații legate de datoriile moștenite, suntem mai bine poziționați pentru a ne consolida credibilitatea fiscală și a arăta lumii, și nouă înșine, că Nigeria este serioasă în ceea ce privește gestionarea economiei noastre cu responsabilitate și viziune. Asta nu înseamnă că nu va mai exista nicio afacere cu FMI sau cu alți creditori străini. Nigeria rămâne în continuare membră a FMI și îl poate contacta în orice moment, dacă situația o cere. Cu siguranță nu este o ușă trântită”, a spus oficialul nigerian.
FMI a lăudat recent reformele economice în curs de desfășurare ale Nigeriei, descriindu-le drept măsuri îndrăznețe care au contribuit la stabilizarea economiei și au pus bazele creșterii viitoare.
În recenta sa misiune de consultare din Nigeria desfășurată luna trecută, printr-o echipă condusă de Axel Schimmelpfennig, organismul financiar internațional a raportat:
„Autoritățile nigeriene au luat măsuri importante pentru a stabiliza economia, a spori reziliența și a sprijini creșterea. Aceste reforme au plasat Nigeria într-o poziție mai bună pentru a naviga în mediul extern. Perspectiva macroeconomică este marcată de o incertitudine semnificativă. Sentimentul global ridicat de risc și prețurile mai mici ale petrolului au un impact asupra economiei nigeriene. Politicile macroeconomice trebuie să consolideze în continuare rezervele și reziliența, să reducă inflația și să sprijine creșterea economică condusă de sectorul privat”.