Noile tarife impuse de SUA asupra UE ar putea frâna economia României cu 0,2%

România se confruntă cu posibile efecte negative asupra economiei sale după ce Statele Unite au introdus un tarif de import de 15% pentru bunurile europene, în cadrul noului acord comercial cu Uniunea Europeană. Deși măsura a evitat un război comercial de proporții între cele două puteri economice, impactul estimat pentru România – a doua cea mai mare economie din Europa Centrală – ar putea duce la o scădere de până la 0,2% a creșterii economice, potrivit Reuters.

Impactul direct al tarifelor americane asupra economiei românești

Conform declarațiilor transmise de Concordia, cea mai mare asociație a angajatorilor din România, noile tarife impuse de SUA vor afecta exporturile europene către piața americană, inclusiv cele din România. Concordia, care reprezintă 20 de industrii cu o contribuție de aproximativ 30% la PIB-ul României, estimează că această măsură ar putea frâna creșterea economică națională cu 0,15% – 0,2%.

„Creșterea economică din zona euro va fi afectată, iar estimările internaționale arată o reducere cu 0,3%-0,4% a ratei de creștere. Pentru România, aceasta s-ar traduce într-o diminuare de 0,15%-0,2%, ceea ce reprezintă un impact semnificativ, având în vedere contextul economic fragil”, a explicat Iulian Lolea, economist macro în cadrul Concordia.

Alexandru Petrescu: Prosperitatea României depinde de competență, încredere și cooperare

12:08

42 dintre cele 43 de agenții ale UE au trecut auditul Curții de Conturi Europene. Institutul pentru Inovare și Tehnologie, singura excepție

10:22

Un alt factor care ar putea agrava situația este aprecierea monedei euro în raport cu dolarul american, ceea ce face ca produsele europene – inclusiv cele românești – să devină mai puțin competitive pe piața Statelor Unite.

Acordul comercial UE-SUA – o soluție parțială la un conflict comercial iminent

În weekend, Statele Unite și Uniunea Europeană au încheiat un acord-cadru menit să detensioneze relațiile comerciale și să prevină un război economic de proporții. Noul pact stabilește o taxă vamală de 15% pentru importurile europene, incluzând automobilele – un sector esențial pentru exporturile din Europa Centrală.

Această măsură înlocuiește tariful anterior de 27,5% impus de administrația americană pentru anumite vehicule, ceea ce reprezintă o reducere semnificativă. Totuși, nivelul rămâne mult peste vechiul tarif de 2,5%, generând îngrijorări în rândul producătorilor și exportatorilor.

Premierul Ilie Bolojan a salutat acordul ca fiind o soluție de moment care oferă „un grad mai mare de predictibilitate și stabilitate” comerțului transatlantic, dar a subliniat că „efectele economice negative nu vor fi eliminate complet”.

„Acest acord a redus incertitudinea și a evitat scenariul unui război comercial devastator, însă pentru România și alte state din regiune, provocările persistă. Tarifele ridicate vor afecta competitivitatea exporturilor noastre pe piața americană”, a declarat premierul.

Slovacia și alte state din regiune – reacții la noul cadru comercial

În timp ce România adoptă o poziție precaută, alte țări din Europa Centrală și de Est au reacționat diferit. Slovacia, a cărei economie depinde în mare parte de exporturile către SUA, a catalogat acordul drept „un rezultat bun”.

Pentru Slovacia, reducerea tarifelor de la 27,5% la 15% înseamnă o pierdere mai mică de venituri decât scenariul inițial, care ar fi dus la un impact sever asupra industriei auto locale.

Contextul economic fragil al României și riscurile pentru viitor

Economia României a înregistrat o creștere modestă de 0,8% anul trecut, cel mai scăzut ritm de după pandemia de COVID-19. În paralel, guvernul se confruntă cu provocarea de a reduce cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, ceea ce limitează spațiul de manevră pentru investiții și stimulente economice.

Noile tarife americane ar putea îngreuna și mai mult revenirea economică, în special în sectoarele orientate spre export, cum ar fi:

• Industria auto, care depinde de lanțurile de producție integrate la nivel european

• Producția de componente și echipamente industriale destinate piețelor externe

• Sectorul IT și serviciile de outsourcing, unde competitivitatea prețului joacă un rol esențial