Noua lege cu privire la plata pensiilor private schimbă regulile din temelii. Petrescu (ASF): „Un demers necesar şi prioritar”

Pe agenda Guvernului, în ședința din 8 august 2025, a fost prezentat în primă lectură proiectul de lege privind plata pensiilor private, un document deosebit de important pentru viitorul sistemului de pensii din România. Acesta propune reglementarea fazei de plată a pensiilor private, adică modul în care participanții își vor primi banii acumulați, o etapă care până acum nu a fost reglementată oficial. Președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu, a subliniat că această lege completează cadrul legal existent și creează condițiile pentru operaționalizarea plății pensiilor private, un pas esențial pentru alinierea sistemului național la standardele internaționale ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Principalele prevederi ale proiectului

Proiectul introduce două modalități principale prin care pot fi scoase banii din conturile de pensii private:

• Pensie de tip retragere programată: plata se face pe o perioadă determinată, de exemplu 10 ani, cu garanția rambursării integrale a activului acumulat. Suma lunară rămâne fixă, iar eventualele diferențe sau sume reziduale vor fi plătite la sfârșitul perioadei.

• Pensie viageră: plata se face pe întreaga durată a vieții participantului, asigurându-se un venit pe termen lung.

Bosch și Volkswagen dezvoltă un software de conducere autonomă 100% european

18:15

Insulele din Caraibe în care fug cei plictisiți de Punta Cana și Saint Tropez

17:40

Pe lângă aceste două opțiuni, beneficiarii vor avea dreptul să retragă o sumă forfetară de până la 25% din activul acumulat, în linie cu practicile din alte țări europene.

De asemenea, legea prevede înființarea unor fonduri speciale pentru plata pensiilor private, administrate de entități autorizate, denumite furnizori de pensii private. Printre acestea se pot număra actualii administratori de fonduri de pensii, societăți de asigurări de viață sau societăți nou create, special pentru această funcție.

Scopul și necesitatea adoptării legii

„Adoptarea legii privind plata pensiilor private reprezintă un demers necesar și prioritar, având ca scop completarea cadrului legal aplicabil pensiilor private prin crearea bazei de funcționare a fazei de plată a pensiilor și a condițiilor pentru operaționalizare a sa”, a precizat Alexandru Petrescu.

El a subliniat că proiectul de lege are un caracter strategic crucial pentru completarea arhitecturii sistemului pensiilor private în România și pentru alinierea acestuia la normele internaționale promovate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

„În cadrul procesului de aderare a țării noastre la această organizație, OCDE a avut ca unică solicitare prioritară în domeniul pensiilor private adoptarea unui cadru legislativ primar care să reglementeze faza de plată.”

Termenul de implementare din partea României

„În luna septembrie anul acesta, în cadrul sesiunii de evaluare a Comitetului pentru piețe financiare din cadrul OCDE, România va trebui să prezinte modul de ducere la îndeplinire a acestei recomandări prioritare”, a adăugat Petrescu.

Dimensiunea sistemului pensiilor private

Potrivit președintelui ASF, sistemul pensiilor private numără în prezent peste 9 milioane de participanți și active ce totalizează echivalentul a peste 10% din PIB-ul României. Adoptarea unui cadru legislativ pentru plata acestor pensii este fundamentală „pentru a oferi participanților predictibilitatea și garanția reală că economiile lor se vor transforma în venituri sigure și pe termen lung.”

Structura și administrarea fondurilor de plată

Proiectul prevede înființarea fondurilor de plată a pensiilor private, create special în acest scop și administrate de entități autorizate, denumite furnizori de pensii private. Potrivit lui Alexandru Petrescu, entitățile care pot deveni furnizori includ administratori actuali de fonduri de pensii private, societăți de asigurări de viață, societăți de administrare al investițiilor sau societățile noi special înființate în acest scop în baza legii.

Istoricul și procesul consultărilor

„Aș mai adăuga că, la momentul înființării fondurilor de pensii administrate privat, și mă întorc la anul 2008, a existat angajamentul ca în trei ani de zile de la acel moment să existe și o legislație prin care se prevede modul de plată al acumulărilor în fondurile administrate privat. Din păcate, această legislație nu a fost promovată. Au fost câteva tentative în ultimii 17 ani, inclusiv în 2016 a fost o încercare de a promova un act normativ, cred că a trecut și de CES și de Consiliul legislativ la momentul acela, dar nu s-a materializat. Așa că am ajuns la acest moment când, după 17 ani de la înființarea fondurilor de pensii administrate private, luăm în considerare o arhitectură pe care o propunem decidenților de la nivelul Comisiei de piață de capital OCDE, o propunem Parlamentului, prin promovarea acestui act normativ la un moment dat prin ședința de Guvern. Reiterez, astăzi a fost doar în prima lectură documentul,” a precizat Petrescu.

Președintele Autorității de Supraveghere Financiară a menționat că va avea loc o consultare extinsă începând cu săptămâna viitoare, iar proiectul se află în transparență decizională pe site-ul Ministerului Muncii. Au avut loc deja o serie de sesiuni de discuții, pe de o parte cu grupul interinstituțional care a stat la baza elaborării acestui document.

Pentru acest document au contribuit Banca Națională a României, Ministerul de Finanțe, Ministerul Justiției, Ministerul Muncii și toate asociațiile relevante, precum Asociația administratorilor de fonduri de pensii private, dar au participat și patronate și sindicate, inclusiv persoane fizice.

”Având în vedere numărul mare de participanți, vorbim de 9,3 milioane – 9,4 milioane pe cele două fonduri, Pilon II și Pilon III, am resimțit, alături de Guvernul României, nevoia de a extinde consultarea publică și voi propune, având în vedere și feedback-ul pe care l-am sesizat, și Guvernul, dar și noi la nivelul grupului interinstituțional, voi propune să avem o continuare a discuțiilor atât la sediul Ministerului Muncii, acolo unde au avut de la început loc consultările, dar am în vedere, văzând și poziții din spectrul parlamentar, să avem și o masă rotundă (…) și sper să fim găzduiți de Parlament, alături de parlamentari care sunt interesați și doresc să vină cu contribuții și noi, poate, să venim să preluăm sau să venim cu argumente într-o direcție sau alta”, a punctat președintele ASF.