Tiangong nu mai este doar o stație spațială, ci un mesaj. În tăcere, fără spectacole televizate sau conferințe grandioase, China marchează un nou moment strategic în cursa pentru supremație cosmică. Nu prin lansări de rachete sau alianțe declarative, ci prin descoperirea unei bacterii capabile să supraviețuiască, și poate chiar să prospere, în condițiile extreme ale spațiului cosmic.
Bătălia pentru supremația tehnologică și spațială se desfășoară mai mult în tăcere decât pe primele pagini ale ziarelor, iar China a mai făcut un pas înainte – de data aceasta nu cu un nou modul spațial, ci cu o descoperire biologică surprinzătoare: Niallia tiangongensis, un microb adaptat mediului cosmic, descoperit pe stația spațială Tiangong, scrie space.com.
La prima vedere, pare doar o banală curiozitate științifică. Dar, dacă privim mai atent, această bacterie ridică întrebări fundamentale despre viitorul explorării spațiului, despre siguranța astronauților și, mai ales, despre cum va arăta geopolitica secolului XXI.
Niallia tiangongensis – o specie complet necunoscută până acum – a fost identificată pe suprafețele Tiangong în timpul misiunii Shenzhou 15, care a revenit pe Pământ în iunie 2023. Rezultatele, publicate recent în prestigiosul International Journal of Systematic and Evolutionary Microbiology, confirmă că acest microb este un bacil aerobic, sporulat, adaptat la condiții de microgravitație și radiații cosmice.
În timpul misiunilor spațiale de lungă durată, înțelegerea microbilor este esențială pentru protejarea sănătății astronauților și a echipamentelor. În acest studiu, cercetătorii chinezi au izolat de pe suprafața echipamentelor Stației Spațiale Chineze o bacterie Gram-pozitivă, aerobă, sporulantă și în formă de bastonaș, denumită JL1B1071T, care aparține genului Niallia.
Analiza genetică a arătat diferențe semnificative față de cea mai apropiată rudă, Niallia circulans, confirmând că este o specie nouă – numită Niallia tiangongensis.
Bacteria are capacitatea unică de a hidroliza gelatina, trăsătură utilă în medii sărace în nutrienți, și prezintă mutații specifice care contribuie la formarea biofilmelor, rezistența la stres oxidativ și repararea daunelor provocate de radiații.
Ce îl face special? În comparație cu rudele sale terestre, Niallia tiangongensis prezintă răspunsuri oxidative sporite, mecanisme sofisticate de reparare a daunelor provocate de radiații, dar și o abilitate remarcabilă de a forma biofilme – acele structuri colective care protejează coloniile microbiene de factorii de stres extern.
Această adaptare remarcabilă o face un model important pentru studiul supraviețuirii microbiene în spațiu.
China afirmă că această descoperire este rezultatul cercetărilor riguroase realizate de echipele de la Shenzhou Space Biotechnology Group și Beijing Institute of Spacecraft System Engineering. La nivel oficial, mesajul e clar: monitorizarea mediului microbian de la bordul Tiangong este esențială pentru siguranța astronauților și pentru integritatea stației.
Totuși, pentru un observator atent, există detalii care ridică semne de întrebare. În primul rând, această bacterie a fost identificată pe baza unei analize detaliate – observații morfologice, secvențiere genomică, analiză filogenetică și profil metabolic. În al doilea rând, descoperirea a fost anunțată public abia în martie 2025, la aproape doi ani de la recoltarea probelor, ceea ce sugerează un proces meticulos, dar și un control strict asupra informației.
Într-un context global în care Statele Unite, Europa, India și China își accelerează programele spațiale, fiecare descoperire poate fi interpretată ca un pas în competiția pentru dominație în orbita joasă și dincolo de ea. Niallia tiangongensis, dincolo de aspectele sale biologice, devine astfel un simbol al capacității Chinei de a gestiona, studia și – poate – manipula ecosistemele microbiene din spațiu.
De ce este asta important? Pentru că microorganismele spațiale pot avea un impact direct asupra:
sănătății astronauților – anumite bacterii terestre pot deveni mai agresive în spațiu, iar rezistența la antibiotice este un risc real;
materialelor spațiale – biofilmele formate de bacterii precum Niallia tiangongensis pot coroda metale, izolații sau circuite electronice, afectând sistemele critice;
proiectelor viitoare de colonizare – adaptabilitatea acestor bacterii poate fi studiată și, eventual, exploatată în vederea susținerii vieții umane pe alte planete.
Anunțul descoperirii acestei bacterii vine într-un moment simbolic: Tiangong, o stație spațială modulară, funcționează complet, iar China a demonstrat că poate susține echipaje umane pe termen lung. În plus, cercetările efectuate – inclusiv studiile asupra interacțiunilor dintre fungi și materiale, precum Aspergillus niger și polimerii sensibili – indică o strategie clară: testarea și adaptarea tehnologiilor pentru misiuni interplanetare.
În contextul în care NASA și ESA investesc miliarde în proiecte precum Artemis sau Gateway, China arată că deține nu doar infrastructura, ci și expertiza științifică pentru a gestiona competiția și provocările microbiene ale spațiului cosmic.
Nu este prima dată când microorganisme necunoscute sunt descoperite în medii sterile (vezi cele 26 de specii descoperite în camerele NASA). Dar Niallia tiangongensis marchează o premieră pentru China – și un semnal clar că cursa spațială nu mai este doar despre inginerie și tehnologie, ci și despre biologie, ecosisteme și adaptare evolutivă.
Pentru unii, această descoperire ar putea părea un detaliu științific izolat. Pentru alții – un semnal strategic major, care confirmă că spațiul cosmic nu este doar un laborator al omenirii, ci și o nouă frontieră a selecției naturale și a biotehnologiei avansate.