O țară vecină renunță la gazul rusesc prin surse alternative

O țară vecină cu România a reușit să reducă semnificativ dependența de gazul rusesc, semnând acorduri strategice cu furnizori alternativi și investind în surse de energie diversificate.

Această tranziție marchează un pas important în consolidarea securității energetice regionale, în contextul eforturilor Uniunii Europene de a elimina treptat importurile de combustibili fosili din Rusia.

O țară vecină a redus dependența de gazul rusesc

Foto: Freepik

Investitorii străini ar fi putut vinde obligațiuni românești. Codirlașu explică presiunea asupra leului

12:09

SUA și China, poziții opuse la ONU privind regulile pentru inteligența artificială

10:47

Ungaria a semnat recent un acord de furnizare a gazelor naturale pe termen lung cu compania Shell, marcând un pas semnificativ în direcția reducerii dependenței sale de importurile de gaze rusești. Shell este cel mai mare comerciant de gaze naturale lichefiate (GNL) din lume,

Contractul, valabil pe o perioadă de 10 ani, prevede livrarea a două miliarde de metri cubi de gaze începând cu 2026, prin intermediul rețelelor de conducte cehe și germane, conform ministrului de externe Peter Szijjarto, citat de Bloomberg. Această mișcare vine într-un moment în care UE vrea să elimine importurile de combustibili fosili din Rusia până la sfârșitul lui 2027. Ungaria depune eforturi susținute pentru a găsi alternative energetice să-și asigure securitatea energetică.

De la începutul războiului din Ucraina, Ungaria a menținut legături strânse cu Rusia. Țara vecină a continuat să se bazeze pe importurile de gaze naturale rusești, în ciuda presiunilor Bruxelles-ului. Budapesta a cerut compensări din partea UE pentru eforturile necesare diversificării surselor de energie. Astfel, a renunțat la fluxurile mai ieftine de energie rusească.

Ungaria consumă 8 miliarde metri cubi de gaze pe an

Oficialii de la Budapesta consideră că planul UE de eliminare treptată a importurilor de energie din Rusia sunt un risc major pentru securitatea energetică națională. Szijjarto a mai precizat că infrastructura actuală de conducte a Ungariei nu este suficient dezvoltată ca să asigure aprovizionarea necesară din alte piețe.

În prezent, Ungaria are un contract cu Gazprom PJSC pentru 4,5 miliarde de metri cubi anual, scadent în 2036. La acesta s-au adăugat livrări suplimentare începând cu 2022. Astfel, s-a menținut o dependență semnificativă de Rusia. În prezent, Ungaria consumă în jur de 8 miliarde de metri cubi de gaze pe an. Țara vecină este cel mai mare cumpărător de gaze rusești din UE.

Totodată, Budapesta se bazează pe planurile nucleare pentru a-și reduce dependența de gaze. Acestea includ dublarea capacității de energie atomică prin construirea a două reactoare noi. În acest fel, ar reduce importurile de gaze la jumătate. În plus, ar permite satisfacerea a aproximativ 70% din cererea internă de energie.

„Aceasta este o situație complet diferită. Sperăm că putem avansa astfel încât cele două reactoare noi să poată fi conectate la rețea în prima jumătate a următorului deceniu”, a declarat Szijjarto.

Cel mai lung contract încheiat vreodată

Din ianuarie 2026, Shell va vinde 200 de milioane de metri cubi de gaze naturale pe an către MVM CEEnergy. Grupul maghiar primește o cantitate mare de gaze din Rusia spre deosebire de furnizorii de energie din majoritatea țărilor europene. Szijjarto a precizat că va fi „cel mai mare volum și cel mai lung contract de aprovizionare occidentală încheiat vreodată”, relatează Reuters.

Un contract de achiziție pe șase ani (2021-2027) a fost încheiat cu Shell în 2020 pentru 250 milioane de metri cubi de GNL anual. Acesta a fost primul acord pe termen lung al Ungariei cu o companie energetică occidentală. GNL-ul intră prin portul Krk din Croația, unde este regazificat. Apoi, acesta este livrat în Ungaria prin conducta de gaze Ungaria-Croația.