În primele cinci luni ale anului 2025, România a produs mai puține gaze naturale decât în aceeași perioadă a anului trecut, marcând o scădere de 1,7%. În schimb, importurile au crescut spectaculos cu 61%.
Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică și citate de Agerpres, România a produs în perioada ianuarie – mai 2025 aproximativ 3,15 milioane de tone echivalent petrol de gaze naturale utilizabile. Asta înseamnă cu 1,7% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut, adică un minus de peste 54.000 tep. Deși procentul poate părea mic la prima vedere, tendința este îngrijorătoare în contextul în care cererea energetică se menține ridicată.
În același timp, importurile de gaze au cunoscut o creștere fulminantă. În doar cinci luni, România a adus din exterior 1,066 milioane tep, cu peste 403.000 tep mai mult decât în perioada similară a lui 2024 – adică un salt de 61%.
Conform Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), România ar urma să își revină în următorii ani, pe fondul intrării în exploatare a unor noi zăcăminte. Proiecțiile CNSP indică o creștere medie anuală de 1,7% a producției de gaze naturale până în 2027. Pentru acest an se estimează o producție de 7,79 milioane tep, urmând să ajungă la 8,18 milioane tep până în 2027.
Creșterea ar trebui să vină pe fondul investițiilor în sectorul de extracție și al operaționalizării unor noi capacități de producție. Cu toate acestea, ritmul estimat este unul lent, iar beneficiile nu se vor resimți imediat. În plus, rămâne de văzut dacă aceste prognoze optimiste vor fi puse în practică, mai ales în contextul instabilității geopolitice și al provocărilor logistice.
Chiar dacă importurile au crescut considerabil în prima jumătate din 2025, CNSP anticipează că această tendință se va inversa în următorii ani. Dacă prognozele se vor adeveri, România va reduce treptat dependența de gazele din afară, ajungând în 2027 la 2,02 milioane tep de gaze importate, cu 6% mai puțin decât în anul precedent.
De menționat însă că pentru anul în curs, CNSP estima 2,21 milioane tep, adică mult peste nivelul atins deja la final de mai, ceea ce sugerează că țara ar putea chiar depăși această estimare negativă.
Un alt factor important este tranzitul de gaze naturale prin România către alte piețe europene, care influențează volumul total importat. Totodată, reechilibrarea depinde și de politica energetică europeană și de capacitatea țării de a-și gestiona eficient rezervele și infrastructura energetică.