Ungaria ar putea adopta moneda euro înaintea României. Ce spune cel mai puternic bancher al țării vecine

Ungaria, o țară care nu are încă un plan oficial de aderare la moneda euro, ar putea totuși depăși România în cursa către zona euro. Declarația vine de la noul director general al celei mai mari bănci maghiare, OTP Bank. Peter Csanyi, numit în funcție în luna mai, a cerut public ca Ungaria să se alăture zonei euro în următorii 5-10 ani, ideal până în 2029.

Ungaria vrea să adopte moneda euro, înaintea României

Peter Csanyi, noul CEO al OTP Bank – cea mai mare instituție financiară din Ungaria – a spus că euro este „foarte de dorit” și că țara ar trebui să facă eforturi pentru a intra în zona euro în următorii 5 ani. Deși premierul Viktor Orban a fost ferm în repetate rânduri că „Ungaria nu este pregătită” pentru această tranziție, vocea celui mai influent bancher din țară ar putea schimba dinamica discuției.

Declarațiile lui Csanyi sunt cu atât mai importante cu cât vin din partea unei persoane care rareori se pronunță public în astfel de chestiuni sensibile. Mediul de afaceri maghiar este cunoscut pentru evitarea criticilor directe la adresa guvernului, în contextul în care administrația Orban a impus în ultimii ani impozite speciale băncilor și marilor companii. OTP Bank, de exemplu, se așteaptă să plătească anul acesta 763 de milioane de dolari în taxe suplimentare, cu 53% mai mult decât în 2023.

Fostul CEO al unei mari companii germane a dezvăluit public tentativa sa de suicid

21:55

Energie de lux la preț de chilipir: Amazon, O2 și Mercedes primesc electricitate ieftină din Marea Baltică, în timp ce consumatorii plătesc dublu

21:43

Bulgaria intră în zona euro în 2026. România, niciun orizont clar

În timp ce Ungaria cochetează cu ideea aderării în viitorul apropiat, Bulgaria a confirmat deja data exactă a trecerii la euro: 1 ianuarie 2026. Leva va fi convertită oficial la o rată fixă de 1 euro = 1,95 leva. Bulgaria a reușit această performanță în ciuda unei situații politice instabile, cu ani întregi de alegeri anticipate, coaliții fragile și proteste populare.

Totuși, tranziția nu este lipsită de temeri. Potrivit unui sondaj Eurobarometru recent, 50% dintre bulgari nu susțin adoptarea euro, invocând riscul unei posibile creșteri a prețurilor și lipsa încrederii în autorități. Dar cu toate acestea, Bulgaria – care a intrat în UE în același an cu România (2007) – va deveni a 21-a țară care adoptă moneda unică, după mai bine de un deceniu de reforme și aliniere la criteriile economice.

În contrast, România nu are în prezent nici măcar o dată țintă pentru aderarea la euro, iar discuțiile politice pe această temă sunt aproape inexistente. Deși țara noastră îndeplinește parțial unele criterii de convergență, lipsa unui angajament ferm și a unei strategii naționale face ca euro să rămână un ideal îndepărtat.

Dobânzi record, piețe instabile și presiuni fiscale

Atât Ungaria, cât și România împart ratele ridicate ale dobânzii, ambele situate la 6,5% – cele mai mari din Uniunea Europeană. Aceste măsuri au fost luate pentru a contracara inflația și instabilitatea valutară, dar vin cu un cost semnificativ pentru mediul de afaceri și consumatori.

În Ungaria, volatilitatea piețelor a fost alimentată de politicile economice populiste, inclusiv de creșteri masive ale cheltuielilor publice înaintea alegerilor din 2022. Criza de încredere rezultată a afectat forintul, care a trecut prin momente dramatice. Stabilitatea a fost recâștigată doar prin menținerea unor dobânzi ridicate, dar problemele de fond rămân.

În România, situația este asemănătoare: dobânzile mari afectează creditarea, iar lipsa reformelor profunde încetinește convergența reală cu economiile din zona euro. În acest context, nu este exclus ca atât Bulgaria, cât și Ungaria să adopte moneda euro înaintea României, în ciuda faptului că Bucureștiul a fost, teoretic, mai aproape de obiectiv în urmă cu un deceniu.