Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat principalele coordonate ale pachetului de relansare economică, un program care nu vizează doar anul 2026, ci este proiectat pe termen lung, până în 2032.
Potrivit ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, noul cadru legislativ introduce instrumente dedicate pentru atragerea investițiilor majore, susținerea antreprenorilor și dezvoltarea unor domenii considerate strategice pentru economia României. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei intervenții televizate, în care ministrul a explicat că programul are o viziune multianuală și urmărește schimbarea modului în care statul român abordează investițiile și finanțarea sectoarelor prioritare.
Unul dintre pilonii centrali ai pachetului îl reprezintă noua schemă pentru proiecte strategice, dedicată investițiilor de amploare, de peste 200 de milioane de euro. Potrivit ministrului, până acum nu exista un instrument unitar care să ofere investitorilor mari un „meniu” clar de facilități și stimulente.
„Acest pachet de relansare economică e foarte important pentru că el nu vizează doar anul 2026. El demonstrează faptul că România are o viziune în privința modului în care vrea să finanțeze anumite domenii strategice”, a explicat Alexandru Nazare.
Noua schemă este gândită astfel încât investitorii care analizează opțiuni în regiune – Polonia, Ungaria, Bulgaria sau România – să poată primi, în timp real, oferte concrete din partea statului român. Printre instrumentele prevăzute se numără credite fiscale, granturi și facilități pentru localizare.
Ministrul a subliniat că aceste măsuri sunt reunite acum într-un singur act normativ, ceea ce ar urma să simplifice procesul decizional pentru investitori. Schema nu este destinată exclusiv capitalului străin, ci este deschisă și companiilor românești care doresc să dezvolte proiecte de anvergură.
Programul de relansare economică include și un set de măsuri dedicate antreprenorilor, de la nivel strategic până la microîntreprinderi. Potrivit ministrului, pachetul este construit pe o perioadă de mai mulți ani, până în 2032, iar valoarea totală a schemelor de sprijin este estimată la aproximativ 5 miliarde de euro.
În zona microîntreprinderilor, una dintre modificări vizează introducerea unei cote unice de 1% pentru acest regim fiscal, în locul sistemului cu două cote. De asemenea, firmele care au depășit plafonul de 100.000 de euro vor putea reveni la statutul de microîntreprindere, posibilitate care anterior nu exista.
Ministrul a precizat că sunt prevăzute și ajustări privind tratamentul veniturilor obținute din vânzarea ocazională a unor active, precum mașini sau imobile deținute pe firmă, astfel încât aceste tranzacții să nu conducă automat la pierderea regimului fiscal.
Totodată, vor fi reglementate situațiile legate de contractele individuale de muncă și concediile medicale. În prezent, în anumite condiții, absența temporară a unicului angajat putea duce la pierderea statutului de microîntreprindere. Noile prevederi urmăresc corectarea acestor situații.
Un alt element central al pachetului îl reprezintă direcționarea finanțărilor către domenii considerate esențiale pentru reducerea deficitului balanței comerciale. Potrivit ministrului, nu vor mai fi acordate fonduri „pentru orice”, ci vor fi prioritizate sectoarele în care România importă mult și exportă puțin.
Zona industrială, în special procesarea, este indicată drept prioritară. Obiectivul declarat este creșterea capacităților interne de producție și reducerea dependenței de importuri.
În cadrul aceleiași strategii, va fi acordată prioritate exploatării și valorificării resurselor minerale, în special a mineralelor critice. „Vorbim de cupru, de grafen, de minerale importante asupra cărora atenția în lume a devenit mult mai mare”, a declarat Alexandru Nazare.
Programul include și un instrument dedicat noilor tehnologii, domeniu care până acum nu a beneficiat de o schemă specifică de finanțare. Sunt vizate inteligența artificială, semiconductorii și proiectele din zona de cercetare-dezvoltare.
Ministrul a menționat că acceleratoarele din universități vor avea acces la finanțare dedicată, pentru a facilita tranziția de la faza de cercetare la dezvoltarea de afaceri la scară mare. Potrivit explicațiilor oferite, scopul este crearea unei punți între inovare și mediul economic, prin instrumente financiare adaptate.