Până la urmă, cât de popular este Donald Trump? O radiografie a opiniei publice în al doilea mandat

La mai puțin de cinci luni de la revenirea în Biroul Oval, Donald Trump a provocat deja ample schimbări în sistemul comercial global, a aplicat tăieri severe în aparatul federal și a deschis multiple conflicte, de la cele cu sistemul judiciar american, până la dispute cu lideri internaționali. Nu e surprinzător, deci, că și-a făcut mai mulți dușmani decât aliați. Însă succesul unui președinte american depinde, în final, de sprijinul cetățenilor. Iar opinia publică este atent monitorizată, transmite The Economist.

Sprijinul popular: în scădere, dar nu catastrofal

Conform sondajelor săptămânale realizate de YouGov, la data de 10 iunie 2025, 44% dintre americani aprobă activitatea lui Donald Trump ca președinte, în timp ce 51% o dezaprobă, iar 5% nu au o opinie clară. Asta se traduce într-un scor net de aprobare de -8 puncte procentuale în raport cu începutul mandatului.

Majoritatea președinților încep mandatul cu un scor pozitiv de aprobare netă. Atât în 2017, cât și în 2025, Trump a debutat având opina publică împărțită, iar în primul mandat scorul său a fost negativ aproape în întregime. Istoria pare să se repete: la mai puțin de două luni de la inaugurare, aprobarea a căzut drastic, și deși a cunoscut o ușoară revenire după reculul cauzat de anunțul tarifar din aprilie, rămâne sub pragul pozitiv.

Prețul petrolului sare cu peste 3% după extinderea ofensivei Israelului în Liban

20:46

Generali România, în fața unui caz fără precedent: drona din Galați forțează discuția despre limitele asigurărilor de locuință

18:45

Diviziuni demografice clare

Datele citate de The Economist arată diferențe consistente între segmentele demografice:

• Bărbații sunt mai predispuși să-l susțină pe Trump decât femeile.

• Tinerii sub 30 de ani, dar și minoritățile etnice (în special afro-americanii și hispanicii), sunt printre cei mai critici.

• Votanții albi și cei cu educație mai redusă (maximum liceu absolvit) au o rată mai mare de aprobare.

• Cei cu studii superioare, în special absolvenții de studii postuniversitare, sunt printre cei mai puțin favorabili față de administrația Trump.

• Vârstnicii, deși în mod tradițional un bastion republican, se arată surprinzător de rezervați în susținerea actualului președinte.

Prioritățile americanilor în 2025: inflația, economia și sănătatea

Donald Trump a câștigat al dilea mandat pe fondul unui pesimism economic acut. Inflația, costul vieții și locurile de muncă sunt principalele îngrijorări pentru alegători, iar el a promis o revenire economică spectaculoasă: „veniturile vor exploda, inflația va dispărea complet, locurile de muncă se vor întoarce în forță, iar clasa de mijloc va prospera ca niciodată”.

Totuși, realitatea economică e complexă, iar efectele deciziilor prezidențiale – precum noul război comercial cu China – par mai degrabă să afecteze negativ economia decât să o stimuleze.

Topul problemelor considerate cele mai importante de americani:

1. Inflația și prețurile – 24% (26% dintre republicani, 20% dintre democrați)

2. Locurile de muncă și economia – 14%

3. Sănătatea – 12% (16% dintre democrați, doar 7% dintre republicani)

4. Imigrația – 7% (prioritate pentru 13% dintre republicani, dar doar 2% dintre democrați)

5. Taxele și cheltuielile guvernamentale – 7%

6. Drepturile civile – 7% (13% dintre democrați, doar 1% dintre republicani)

7. Schimbările climatice – 6% (10% democrați, 2% republicani)

8. Securitatea națională – 6%

9. Libertățile civile – 5%

10. Avortul – 3%

11. Educația – 3%

Polarizare ideologică: America este un peisaj fragmentat

Datele confirmă polarizarea accentuată între cele două mari tabere politice. Imigrația, taxele și cheltuielile bugetare rămân priorități ale republicanilor. Democrații sunt mai preocupați de sănătate, climă și drepturile civile. Aceste diferențe se mențin în linii mari încă din 2017, deși ordinea priorităților s-a schimbat în funcție de contextul politic și economic: pandemia a adus sănătatea în prim-plan în mandatul Biden, în timp ce inflația, agravată de criza energetică post-invazia Ucrainei, a dominat finalul acestuia.

Un președinte în defensivă

Karl Marx afirma că „oamenii își fac propria istorie, dar nu o fac așa cum ar vrea”. Același principiu li se aplică și președinților. Popularitatea lui Donald Trump se clădește în jurul unei promisiuni economice ambițioase, însă el trebuie să înfrunte o realitate în care majoritatea americanilor continuă să resimtă presiunea financiară, iar încrederea lor este fragilă. Rămâne de văzut dacă va reuși să inverseze curentul de opinie, sau dacă al doilea său mandat va repeta traiectoria negativă a primului.