Paradoxul sistemului bancar românesc: băncile au lichidități record, dar acordă tot mai puține credite. România rămâne ultima din UE

Deși sistemul bancar din România dispune de resurse financiare consistente și de indicatori de stabilitate aflați la niveluri confortabile, creditarea economiei continuă să rămână una dintre cele mai reduse din Uniunea Europeană.

Datele prezentate de Asociația Română a Băncilor (ARB) arată că gradul de intermediere financiară a coborât la doar 23,3% din PIB la finalul primului trimestru din 2026, cel mai mic nivel din Uniunea Europeană. Indicatorul măsoară ponderea creditului neguvernamental în produsul intern brut și reflectă cât de mult contribuie sistemul bancar la finanțarea economiei. În același timp, raportul dintre creditele acordate și depozitele atrase de la clienți a ajuns la 67,49%, ceea ce indică faptul că băncile dispun de lichidități importante, însă aleg să fie mult mai prudente atunci când vine vorba despre acordarea de noi împrumuturi.

Băncile au bani, dar mediul economic le face mai prudente

Specialiștii din sectorul financiar explică această situație prin climatul economic marcat de incertitudini, inflație și dezechilibre macroeconomice. Potrivit reprezentanților ARB, reducerea deficitului bugetar, diminuarea deficitului de cont curent, stabilizarea inflației și reducerea volatilității dobânzilor sunt condiții esențiale pentru relansarea creditării și creșterea intermedierii financiare.

Bursa de Valori București sfidează recesiunea și atinge maxime istorice. Este începutul unei bule sau un nou ciclu de creștere?

08:53

Revoluție în inteligența artificială: modelele ieftine și eficiente schimbă regulile jocului

14:06

În plus, băncile cer o îmbunătățire a educației financiare și o reducere a economiei informale, elemente considerate importante pentru dezvoltarea pieței creditului.

Indicatorii financiari arată însă că sistemul bancar rămâne solid. Rata de solvabilitate a ajuns la 23,67% la finalul primului trimestru, un nivel care confirmă capacitatea instituțiilor de credit de a absorbi eventuale șocuri economice și de a finanța economia.

România, mult sub media europeană

Diferențele față de restul Uniunii Europene rămân considerabile. Ponderea activelor bancare în PIB era de aproximativ 49,7%, de peste patru ori mai mică decât media europeană, care depășește 210%. Aceste cifre arată că sistemul financiar românesc este încă subdezvoltat comparativ cu celelalte state membre și că există un potențial semnificativ de creștere a finanțării prin intermediul băncilor.

Cererea de credite din partea companiilor continuă să scadă

Datele prezentate de Banca Națională a României indică faptul că instituțiile de credit au înăsprit condițiile de acordare a împrumuturilor pentru companii pentru al șaptelea trimestru consecutiv.

În același timp, cererea de finanțare din partea firmelor s-a redus, în special în cazul întreprinderilor mici și mijlocii.

Băncile consideră că principalul motiv al acestei prudențe este riscul crescut de neplată. Evoluția creditelor neperformante a influențat direct deciziile privind condițiile de finanțare.

Sectorul construcțiilor este perceput în prezent drept cel mai riscant segment economic, pentru al doilea trimestru consecutiv. Această evaluare determină instituțiile financiare să analizeze cu și mai multă atenție solicitările venite din acest domeniu.

Populația continuă să ceară credite

În contrast cu mediul de afaceri, populația a manifestat un interes mai ridicat pentru finanțare. Băncile au raportat o creștere a cererii atât pentru creditele de consum, cât și pentru împrumuturile destinate cumpărării de locuințe și terenuri. Mai mult, instituțiile de credit au relaxat condițiile de acordare pentru aceste produse și estimează că tendința va continua și în trimestrele următoare.

Experții din piață consideră că nivelul ridicat al lichidității demonstrează că problema nu este lipsa resurselor financiare, ci contextul economic și gradul ridicat de incertitudine. În timp ce populația continuă să împrumute bani pentru consum și locuințe, companiile rămân prudente în privința investițiilor, iar băncile analizează cu atenție fiecare solicitare de finanțare.

România continuă să ocupe ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul intermediere financiară, o situație care limitează potențialul de dezvoltare economică și diferențiază țara de celelalte piețe europene.