Prețurile internaționale ale petrolului au deschis anul 2026 cu o scădere accentuată, continuând trendul negativ din 2025, an care a marcat cea mai abruptă corecție anuală a cotațiilor din 2020 încoace. Evoluția surprinde piețele, având în vedere contextul geopolitic tensionat, dar reflectă temeri tot mai pronunțate legate de supraoferta globală și de perspectivele cererii.
În prima zi a sesiunii de tranzacționare din noul an, cotațiile au coborât semnificativ. La ora 17:49, ora Bucureștiului, petrolul Brent a pierdut 57 de cenți, fiind tranzacționat la 60,28 dolari pe baril, în timp ce țițeiul american WTI a scăzut cu 51 de cenți, până la 56,91 dolari pe baril. Scăderile vin după un an 2025 marcat de presiuni constante asupra prețurilor, alimentate de producția ridicată și de încetinirea economiilor majore, potrivit unei analize Reuters.
Deși, în mod tradițional, conflictele armate și sancțiunile geopolitice susțin prețurile prin temeri legate de întreruperi ale aprovizionării, de această dată piețele par să acorde o pondere mai mare riscului de excedent de petrol pe termen mediu.
Reuters notează că tensiunile dintre Rusia și Ucraina rămân un factor important de monitorizat, chiar dacă impactul lor asupra pieței petroliere pare diminuat față de anii anteriori. În ziua de Anul Nou, cele două părți s-au acuzat reciproc de atacuri asupra civililor, în contextul unor discuții internaționale care ar fi implicat inclusiv pe președintele american Donald Trump, în încercarea de a identifica o cale de detensionare a conflictului.
În ultimele luni, Ucraina a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice rusești, cu scopul declarat de a reduce sursele de finanțare ale Moscovei pentru campania militară. Astfel de acțiuni au avut, în trecut, efecte de temperare a scăderilor de preț sau chiar de revenire temporară a cotațiilor. De această dată, însă, reacția pieței a fost limitată, semn că investitorii percep riscul geopolitic ca fiind deja „inclus” în prețuri.
Un alt element urmărit atent de traderi este situația din Venezuela. Administrația Trump continuă să exercite presiuni asupra regimului condus de Nicolas Maduro, iar Statele Unite au impus recent sancțiuni asupra a patru companii și asupra petrolierelor asociate acestora, despre care Washingtonul susține că sunt implicate în sectorul petrolier venezuelean. În mod obișnuit, astfel de sancțiuni ar putea restrânge oferta și ar susține prețurile, însă impactul lor pare, pentru moment, eclipsat de producția ridicată din alte regiuni.
La acestea se adaugă tensiunile din Orientul Mijlociu. Jurnaliștii Reuters amintesc de criza dintre producători OPEC, în special Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, pe fondul situației din Yemen. Suspendarea zborurilor pe aeroportul Aden, anunțată joi, a amplificat îngrijorările regionale chiar înaintea unei reuniuni virtuale a grupului OPEC+, programată pentru 4 ianuarie. Grupul reunește statele membre ale Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol și aliații lor, inclusiv Rusia.
Cu toate acestea, așteptările pieței sunt relativ clare. Traderii anticipează că OPEC+ nu va revizui cotele de producție la reuniunea din 4 ianuarie, menținând nivelurile actuale. Această perspectivă alimentează percepția unei piețe bine aprovizionate, în care riscurile geopolitice nu reușesc să compenseze temerile legate de excesul de ofertă.
În acest context, știrile negative din zone precum Venezuela sau Orientul Mijlociu, care altădată ar fi încetinit scăderea prețurilor sau ar fi declanșat episoade de volatilitate ascendentă, par să aibă un efect mult mai redus. Investitorii privesc cu prudență începutul lui 2026, într-o piață în care echilibrul dintre cerere și ofertă rămâne fragil, iar deciziile OPEC+ sunt considerate esențiale pentru direcția viitoare a cotațiilor.