Tensiunile din Orientul Mijlociu și posibila implicare militară a Statelor Unite în conflictul Israel-Iran ar putea declanșa o scădere abruptă a piețelor financiare globale, avertizează economiștii și investitorii. Creșterea spectaculoasă a prețurilor petrolului, combinată cu incertitudinile generate de politica tarifară a președintelui Donald Trump, pune deja presiune pe economia mondială, iar o escaladare a războiului ar putea agrava situația.
O scădere „reflexă” a piețelor, în cazul unui atac american asupra Iranului
Prețurile petrolului au scăzut cu aproape 2% miercuri, pe fondul speculațiilor privind posibilele perturbări ale aprovizionării cauzate de conflictul dintre Israel și Iran și de o eventuală intervenție directă a SUA. De la începutul atacurilor israeliene asupra Iranului, prețul țițeiului a urcat cu aproape 9%, reflectând temerile pieței legate de securitatea aprovizionării cu energie.
În timp ce principalele indicii bursieri americane se mențin aproape de maxime istorice, unii investitori se tem că piețele de acțiuni sunt vulnerabile la noi surse de incertitudine globală.
Chuck Carlson, CEO al Horizon Investment Services, a declarat că o implicare militară mai amplă a SUA ar putea provoca o vânzare „reflexă” a acțiunilor, deși o escaladare rapidă ar putea, paradoxal, să grăbească și rezolvarea conflictului.
„Cred că reacția inițială va fi: ‘asta e rău’,” a spus Carlson. „Dar cred că va aduce lucrurile la un punct culminant mai repede.”
Miercuri, prețul petrolului a scăzut ușor, iar indicele S&P 500 a crescut modest cu 0,3%, după ce președintele Trump a evitat să răspundă direct întrebărilor despre o posibilă lovitură militară în Iran, menționând însă că Iranul a propus discuții la Casa Albă. În același timp, liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a respins cererea lui Trump pentru o capitulare necondiționată.
Randamentele titlurilor de stat americane au scăzut, pe fondul creșterii cererii pentru active considerate sigure, ca urmare a temerilor legate de războiul din Orientul Mijlociu.
În plus, armata americană își întărește prezența în regiune, ceea ce alimentează speculațiile privind o intervenție militară directă și crește îngrijorările investitorilor despre extinderea conflictului într-o zonă vitală pentru resursele energetice și lanțurile globale de aprovizionare.
Investitorii au văzut în dolar o monedă refugiu, iar acesta a câștigat aproximativ 1% în fața yenului japonez și francului elvețian de joi până miercuri. Totuși, miercuri dolarul a înregistrat o ușoară scădere față de aceste valute.
Peter Cardillo, economist șef la Spartan Capital Securities din New York, a declarat:
„Personal, nu cred că vom intra în acest război. Cred că Trump va face tot posibilul să-l evite. Dar dacă nu se poate evita, atunci inițial va fi negativ pentru piețe. Aurul va crește, randamentele vor scădea, iar dolarul probabil va urca.”
Banca Barclays avertizează că prețul petrolului ar putea ajunge la 85 de dolari pe baril dacă exporturile iraniene se vor reduce la jumătate, iar în cel mai grav scenariu, cu un conflict extins, prețul ar putea depăși 100 de dolari pe baril. În prezent, Brent-ul se tranzacționează în jurul valorii de 76 de dolari.
Economiștii de la Citigroup au subliniat într-o notă că un salt semnificativ al prețurilor la petrol „ar reprezenta un șoc negativ pentru oferta globală, reducând creșterea economică și amplificând inflația – ceea ce va complica și mai mult misiunea băncilor centrale, deja confruntate cu riscurile tarifare.”
Potrivit lui Carlson, o decizie a lui Trump de a adopta o poziție mai fermă nu ar surprinde piețele, ceea ce ar putea tempera reacțiile negative inițiale. Totuși, el rămâne sceptic că SUA vor escalada rapid implicarea militară.
Pe platforma de pariuri Polymarket, probabilitatea unei acțiuni militare americane împotriva Iranului înainte de luna iulie este estimată la 63%, în scădere față de 82% în ziua precedentă, dar încă mult peste 35%, cât era înainte de izbucnirea conflictului.
Sectorul energetic în creștere, dar piețele rămân prudente
Indicele sectorului energetic din S&P 500 a crescut cu peste 2% în ultimele patru zile, susținut de evoluții pozitive ale companiilor Exxon Mobil (+3,8%) și Valero Energy (+5%). În contrast, S&P 500 a scăzut cu 0,7% în aceeași perioadă, reflectând temerile investitorilor privind impactul creșterii prețurilor la energie și incertitudinile globale.
Aceste tensiuni vin într-un moment în care investitorii sunt deja îngrijorați de efectele tarifelor impuse de administrația Trump asupra economiei mondiale. Banca Mondială a redus recent prognoza de creștere globală pentru 2025 la 2,3%, invocând tarifele ridicate și incertitudinea crescută drept „un obstacol semnificativ” pentru majoritatea economiilor.
Acțiunile din sectorul apărării, deja stimulate de conflictul din Ucraina, au înregistrat câștiguri modeste după lansarea atacurilor israeliene. Indicele S&P 500 Aerospace and Defense a atins maxime istorice săptămâna trecută, marcând o revenire de peste 30% față de pierderile din urma anunțurilor tarifare din aprilie.
În ciuda incertitudinilor geopolitice recente, indicele S&P 500 rămâne la doar 2% sub maximul său record din februarie.
Osman Ali, co-șef global al Strategiilor de Investiții Cantitative, a declarat la o conferință pentru investitori:
„Investitorii vor să poată trece peste aceste evenimente și, până când nu vom vedea motive să credem că acest conflict se va extinde semnificativ, cu implicarea SUA și o probabilitate mare de escaladare, piețele vor încerca să minimalizeze impactul.”