Piscina: un business de vară cu simboluri și aventuri, care inspiră și România

Un film popular evocă o fantasmă a imaginarului colectiv pe vreme de vară. E un thriller, iar finalul aduce o crimă. Până acolo, însă, e vorba de perioade de lenevit pe șezlong sub umbreluță, hârjoneală în valuri și stat în mâini sub apă, de rivalități erotice sub soarele verii și multe cine cu pește și fructe de mare: „A Bigger Splash”, un film cu Ralph Fiennes. Ne interesează mai ales prima întrebare, care le e familiară multora dintre cei care tocmai își planifică vacanțele: ajuns pe o insulă italiană superbă, personajul lui Fiennes este întrebat de seducătoarea lui fiică: frumos locul. Are piscină?

Ce au în comun noile complexe rezidențiale de lux din Dubai, croazierele de pe Mediterană, centrele de wellness din Scandinavia și taberele de antrenament pentru armata americană? Piscinele — dar nu orice fel de piscine. Inteligente, personalizate, sustenabile și integrate în adevărate ecosisteme de lifestyle. Ceea ce până recent părea o extravaganță, devine acum un instrument strategic de diferențiere, investiție imobiliară și chiar infrastructură publică. Turismul este unul dintre vectorii principali pentru acest tip de consum. Pe o piață turistică tot mai competitivă, piscinele devin o armă strategică. Lanțuri hoteliere internaționale includ în ofertele lor piscine panoramice, cu margine infinită, echipate cu soluții AI de curățare și iluminat ambiental. În cazul croazierelor, piscina a devenit „noul balcon cu vedere la ocean”, locul acela miraculos din care ți-ai dori să zâmbești într-un mic filmuleț de Instagram. Pentru alții, piscina este noua sală de ședințe. Odată cu schimbările aduse de munca remote și de digitalizarea forțată post-Covid, dezvoltatorii imobiliari din marile orașe au început să includă piscine în complexuri rezidențiale nu doar ca beneficiu, ci ca parte a unui ecosistem complex de lucru-relaxare. Piscina devine, astfel, un spațiu social, un loc ideal de networking, chiar și de team-building — iar companiile se grăbesc să o folosească în brandingul locului de muncă. Nu în ultimul rând, orașe din America Latină sau Asia de Sud-Est încep să includă piscine publice în planurile lor de dezvoltare urbană – nu doar ca spații de relaxare, ci și ca instrumente de educație, sănătate publică și, mai ales, ca strategie de adaptare la o climă cu valuri de căldură tot mai frecvente.

Foto: Unsplash

Acordul SUA-Iran aduce calm pe piețe, dar nu rezolvă criza energetică a Europei. Problemele reale abia încep

16:58

Binance va pierde permisiunea de a opera în UE, spun surse Reuters

13:26

O industrie de 7 miliarde de euro

Piscinele nu mai sunt percepute ca simple facilități recreative, ci, mai degrabă, ca investiții strategice în calitatea vieții, vitale pentru sănătate și longevitate și elemente importante pentru atractivitatea imobiliară. Mai ales pentru locuitorii țărilor ploioase, precum Marea Britanie, vacanțele de vară și piscinele sunt de nedespărțit. O piscină înseamnă răcoare reconfortantă într-o zi toridă, leneveală delicioasă într-o lume grăbită, un decor intens instagramabil și, din toate aceste motive, o bună afacere pentru diverse tipuri de antreprenori. Piața globală a piscinelor va crește cu 7,28 miliarde USD până în 2029, impulsionată de cererea pentru un stil de viață de lux și de inovațiile aduse de inteligența artificială (IA), scrie PR Newswire, citând o analiză realizată de compania de cercetare Technavio. Ritmul mediu anual de creștere (CAGR) este prognozat la 4,4%, creșterea fiind susținută de expansiunea cererii pentru stiluri de viață premium, dezvoltarea sectorului turistic și adoptarea soluțiilor inteligente, bazate pe inteligență artificială.

Piscinele devin simbol al luxului rezidențial și comercial

Piscinele sunt tot mai des integrate în proiecte imobiliare rezidențiale și comerciale — de la vile private și case de vacanță, la hoteluri, centre wellness și resorturi. Aceste investiții sporesc valoarea proprietăților și adaugă un plus de atractivitate pentru cumpărători și turiști. În același timp, urbanizarea accelerată și expansiunea turismului de wellness susțin cererea în creștere pentru facilități precum piscinele interioare și exterioare.

Sectorul ospitalității, inclusiv hotelurile, resorturile și chiar navele de croazieră, investește masiv în piscine, urmărind îmbunătățirea experienței clienților. Totodată, centrele spa și de reabilitare integrează piscinele în pachetul de servicii pe care le oferă, pentru activități recreative, terapie prin apă sau antrenamente fizice.

Foto: Unsplash

Inteligența artificială transformă piața

Un element-cheie în transformarea pieței este inteligența artificială. Aceasta contribuie la eficientizarea operațiunilor, optimizarea consumului de energie, automatizarea întreținerii piscinelor și personalizarea experienței utilizatorilor. IA permite monitorizarea în timp real a calității apei, reglarea automată a temperaturii și filtrarea inteligentă, toate acestea contribuind la reducerea costurilor de operare pe termen lung.

Investiții serioase în România

În România, piața piscinelor a ieșit din zona de extravaganță și a intrat în logica investițiilor serioase, atât în sectorul public, cât și în cel privat. Dacă, până recent, piscina era un lux rezervat unor reședințe spectaculoase sau câtorva hoteluri premium, astăzi devine tot mai clar că această piață s-a maturizat, iar dinamica sa reflectă transformări mai largi din economie și în modul în care românii încep să redefinească ideea de confort, stil de viață și valoare adăugată.

În 2024, cererea pentru piscine private a crescut cu peste 30%, iar vânzările de echipamente și materiale specifice au avansat cu 25% față de anul precedent, scrie Economedia. Această tendință nu mai este de mult limitată la București sau la orașele mari – dezvoltatori imobiliari din județe precum Cluj, Brașov, Iași sau Constanța includ piscine în proiectele lor rezidențiale nu doar ca bonus de imagine, ci ca factor real de diferențiere într-o piață tot mai competitivă. În paralel, proiectele publice dau semnalul că investițiile în infrastructură de agrement revin în prim-plan: doar în 2024, Compania Națională de Investiții a alocat peste 130 de milioane de euro pentru construcția a 44 de bazine de înot, în cadrul unor proiecte care însumează 51 de piscine – mai multe decât în tot anul anterior. Iar în primele luni din 2025, doar sectorul privat înregistra deja 49 de proiecte în execuție, cu un necesar estimat de peste 65 de piscine noi.

Foto: Unsplash

Românii încep să perceapă piscina ca o extensie firească a casei

Această efervescență nu este întâmplătoare. La nivel rezidențial, tot mai mulți români percep piscina ca pe o extensie firească a casei, un spațiu de relaxare, de socializare și de sănătate, dar și ca pe un instrument de creștere a valorii proprietății. Costurile, care variază, în medie, între 6.000 și 15.000 de euro, sunt amortizate prin beneficiile indirecte, mai ales în cazul locuințelor scoase la vânzare sau închiriere în regim hotelier. În zona de lux, proiectele trec ușor de pragul de 40.000 de euro, incluzând tehnologii de automatizare, senzori de calitate a apei, soluții de încălzire și întreținere inteligentă. De altfel, tendința de digitalizare și de integrare a inteligenței artificiale în echipamentele de piscină începe să prindă contur și în România, odată cu importul de soluții din vestul Europei.

În același timp, administrațiile locale încep să vadă în piscinele publice mai mult decât simple facilități sportive – ele devin centre de comunitate, instrumente de educație pentru copii, dar și componente esențiale în strategiile de turism și sănătate publică. Proiectele aflate în derulare în 2025 indică o suprafață totală construită de peste 136.000 de metri pătrați, cu o valoare cumulată estimată la peste 666 de milioane de lei. Este o mișcare care ar putea reseta percepția asupra infrastructurii de agrement din România, apropiind-o mai mult de standardele europene.

Piața piscinelor nu mai este, așadar, despre vară și răsfăț. Este despre investiții, despre creștere economică și despre o schimbare de mentalitate. Este un semn că românii nu mai investesc doar în ziduri, ci în calitatea vieții.