Planul lui Trump pentru Europa. Ideea de a plăti facturile Ucrainei pune mari presiuni pe bugetul Uniunii Europene

Planul lui Donald Trump de a transfera Uniunii Europene povara financiară a armamentului livrat Ucrainei intensifică presiunea asupra oficialilor de la Bruxelles, care deja au dificultăți în negocierile privind finanțarea ambițiilor blocului privind cheltuielile de apărare, se arată într-un comentariu publicat de Bloomberg. Propunerea lui Trump ca livrările de armament către Ucraina să fie finanțate de Uniunea Europeană a fost întâmpinată cu rezerve. Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al UE pentru politică externă, a avertizat că, dacă blocul plătește pentru armele americane, acest lucru echivalează cu asumarea sprijinului european. Imperativele pentru înarmare condiționează, de asemenea, planurile bugetare, iar presiunile sunt cu atât mai mari cu cât numeroase guverne europene se luptă deja cu datorii publice în creștere. „Cum ar putea fi respectat noul obiectiv NATO de a aloca 5% din PIB pentru apărare, în condițiile constrângerilor bugetare existente”, se întreabă premierul spaniol Pedro Sánchez, citat de Bloomberg. Mai multe state — printre care Franța, Spania și Grecia — pledează pentru inițierea unor împrumuturi comune, ca modalitate de a extinde capacitatea de finanțare. Prioritatea ar trebui să fie rambursarea datoriei contractate în timpul pandemiei, nu o nouă îndatorare pentru apărare, spun unele voci critice. 

„Facem tot ce putem pentru a ajuta Ucraina”, a declarat Kallas. „Dar apelul este ca toți să contribuie. Dacă promiți că livrezi arme, dar spui că altcineva le va plăti, atunci nu ești tu cel care le oferă cu adevărat, nu-i așa?”

Deliberările tensionate se suprapun cu negocierile intense pentru viitorul buget multianual al Uniunii — în valoare de 1.200 de miliarde de euro (1.400 miliarde dolari) — care va stabili prioritățile celor 27 de state membre pe următorii șapte ani. Deși multe capitale europene doresc să mențină finanțarea tradițională pentru agricultură și dezvoltare regională — care acaparează în prezent două treimi din buget — tot mai multe guverne susțin că resursele ar trebui redirecționate către domenii considerate mai urgente, precum apărarea.

Dumitru Chisăliță critică măsurile Guvernului în criza energetică: Apelurile la voluntariat nu pot înlocui un plan de intervenție

12:10

Analiză FT: România, printre statele europene cu cele mai mari pierderi provocate de valurile de căldură. Costurile reale depășesc cu mult estimările oficiale

10:25

Foto: Unsplash

„Avem atâtea priorități și atât de puțini bani”, a declarat, marți, ministrul ceh de externe, Jan Lipavský, subliniind că bugetul pentru apărare va trebui să concureze cu nevoile deja existente, cum este agricultura. „Negocierile vor fi foarte dificile”, a avertizat el.

Acest proces bugetar complex se desfășoară pe fundalul unei scene geopolitice în continuă schimbare: cu Statele Unite, sub conducerea lui Trump, reorientându-se de la angajamentele de securitate în Europa, iar UE confruntându-se cu nevoia urgentă de a-și sprijini efortul de război în Ucraina. Deși Trump a promis, chiar săptămâna asta, un pachet „de ultimă generație” de armament pentru Ucraina, el a subliniat, totuși, că aliații europeni din NATO vor trebui să suporte costurile.

Comisia Europeană, brațul executiv al UE, urmează să prezinte, miercuri, o primă variantă a bugetului pentru perioada 2028–2034, un document care, potrivit sursei citate, va pune accent pe securitate și competitivitate. Unele state membre susțin ideea unor împrumuturi comune, ca metodă de a crește capacitatea financiară a blocului, explicând că aceasta ar putea fi o inițiativă care ar putea favoriza inclusiv Kievul.

Europa între presiunea reînarmării și constrângerile bugetare

Nevoia accelerată de reînarmare — după ani de subfinanțare cronică a acestui domeniu — complică și mai mult procesul bugetar. Războiul, ajuns deja în al patrulea an, și sprijinul american din ce în ce mai ezitant, au scos la iveală cât de vulnerabilă este capacitatea militară a Europeii. Chiar și în condițiile unei alocări bugetare comune, contribuțiile Uniunii la apărare ar rămâne cu mult sub cheltuielile realizate individual de statele membre. Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, estimează că finanțarea UE va fi de 40 de ori mai mică decât bugetele naționale destinate apărării în următorul ciclu bugetar.

În plus, tratatele actuale ale Uniunii interzic alocarea fondurilor UE pentru achiziția de armament american destinat Ucrainei, a explicat Kubilius, pentru Bloomberg. Cu toate acestea, statele membre pot fi încurajate să utilizeze un fond comun de împrumuturi, în valoare de 150 de miliarde de euro, pentru achiziții colective — ceea ce ar elibera bugete naționale pentru achiziții directe de la furnizori americani. Presiunile sunt cu atât mai mari cu cât numeroase guverne europene se luptă deja cu datorii publice în creștere. La summitul UE din iunie, cancelarul german Friedrich Merz a avertizat că acumularea de datorii la nivelul statelor și companiilor riscă să declanșeze o nouă criză financiară.

Donald Trump le interzice cetățenilor din 12 țări să intre în SUA

Apeluri pentru soluții inovatoare de finanțare

Mai multe state — printre care Franța, Spania și Grecia — pledează pentru lansarea unor împrumuturi comune, ca modalitate de a extinde capacitatea de finanțare. Spania a propus chiar oferirea de granturi nerambursabile statelor de pe flancul estic al UE. Italia, la rândul ei, susține că ideea de a te baza pe datorii naționale nu este o opțiune sustenabilă, având în vedere fragilitatea fiscală a unor guverne.

Chiar și țări tradițional reticente față de ideea unor bugete europene mari, precum Danemarca, devin mai deschise către soluții inovatoare. Totuși, în discuțiile cu ușile închise din ultimele zile, Germania și Țările de Jos și-au reiterat opoziția față de emisiunea de datorie comună în scopuri de apărare, potrivit unor surse apropiate negocierilor.

Cehia se opune la rândul ei, a precizat marți ministrul Lipavský, adăugând că prioritatea ar trebui să fie rambursarea datoriei contractate în timpul pandemiei — o excepție notabilă, în care UE a emis pentru prima dată obligațiuni comune.

Von der Leyen: să cumpărăm direct de la Ucraina

Uniunea a creat un instrument de împrumut în valoare de 150 de miliarde de euro — finanțat prin datorie comună — pentru a oferi credit avantajos statelor membre care participă la achiziții comune, inclusiv alături de Ucraina. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a îndemnat statele să folosească acești bani pentru a investi direct în industria de apărare ucraineană, subliniind că aproximativ 40% din capacitatea industrială a acesteia este încă nefolosită.

„Statele membre pot folosi împrumuturile SAFE pentru a comanda direct de la industria de apărare a Ucrainei. Pentru ele înseamnă calitate, rapiditate și costuri reduse”, a declarat von der Leyen, luna aceasta. „Pentru Ucraina, înseamnă venituri esențiale — dar și șansa de a-și întări baza industrială de apărare”.