Prețul petrolului explodează după blocada anunțată de SUA: Până la 2 milioane de barili, „înghețate” în proximitatea Strâmtorii Ormuz

Preţul petrolului a explodat luni dimineaţă pe pieţele de materii prime, după ce Statele Unite au decis să impună o blocadă asupra transporturilor maritime iraniene, în urma eșecului negocierilor de pace din weekend. În același timp, dolarul s-a apreciat, iar acțiunile și obligațiunile au scăzut.

Măsura Washingtonului, proiectată să pună presiune pe Teheran, lasă armistițiul fragil într-o situație incertă și nu oferă perspective clare pentru reluarea fluxurilor energetice din Orientul Mijlociu.

Prețul BRENT crește peste 100 dolari pe baril

Contractele futures pentru petrolul Brent au crescut cu 7,3%, ajungând la 102 dolari pe baril — o creștere de peste 40% de la momentul în care războiul a blocat navigația prin Strâmtoarea Ormuz. Contractele futures pe indicele S&P 500 au scăzut cu 0,7% în sesiunea asiatică, iar cele europene au pierdut 1,4%, notează Reuters.

România a împrumutat 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale, prin trei emisiuni de obligațiuni

13:25

Prețurile producției industriale au crescut cu 13,8% în septembrie. Energia a înregistrat cea mai mare scumpire, de aproape 25%

12:14

Titlurile de stat americane și obligațiunile din Asia s-au depreciat, randamentul obligațiunilor japoneze pe 10 ani atingând un maxim al ultimilor 29 de ani, de 2,49%. Totuși, mișcările au fost relativ moderate și au readus majoritatea activelor la nivelurile de dinaintea armistițiului de săptămâna trecută.

„Piața a revenit în mare parte la condițiile dinaintea armistițiului, cu diferența că acum SUA vor bloca și fluxurile rămase, de până la 2 milioane de barili, asociate Iranului prin Strâmtoarea Ormuz”, a declarat Saul Kavonic, analist la MST Marquee pentru Reuters.

„Întrebarea cheie este dacă SUA vor relua atacurile asupra Iranului, ceea ce ar crește riscul unor lovituri asupra infrastructurii energetice din regiune, cu efecte de durată dincolo de conflictul propriu-zis”, adaugă analistul.

Dolarul crește, iar inflația revine în prim-plan

Wall Street Journal a relatat că Donald Trump și consilierii săi analizează opțiunea unor atacuri limitate asupra Iranului, deși nu au fost raportate acțiuni militare imediate în sesiunea asiatică.

Trump a declarat duminică că prețurile petrolului și carburanților ar putea rămâne ridicate până la alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie — o recunoaștere rară a impactului politic potențial al conflictului.

Pe piața valutară, euro a scăzut cu aproximativ 0,3%, până la 1,1687 dolari, iar monedele sensibile la risc, precum dolarul australian, au continuat să se deprecieze ușor.

Piața nu pariază pe escaladarea conflictului

Indicii bursieri din Hong Kong, Tokyo, Seul și Sydney au scăzut cu aproximativ 1%.

„Piața transmite că nu crede că Trump va extinde acțiunile militare sau va prelua controlul asupra Strâmtorii Ormuz”, a declarat Russel Chesler, director pentru investiții și piețe de capital la VanEck, în Sydney.

Totuși, el a avertizat că îngrijorările legate de inflație sunt în creștere, pe măsură ce șocul petrolier persistă.

„Chiar dacă strâmtoarea se va redeschide, fluxul de petrol va reveni lent, astfel că vom rămâne cu prețuri ridicate pentru o perioadă”, a spus acesta.

Cum a evoluat prețul petrolului de la începutul războiului din Orientul Mijlociu

Evoluția prețului petrolului reflectă, ca un indicator seismic, escaladarea geopolitică. Diferența față de șocurile clasice este viteza de transmisie sistemică. În doar câteva săptămâni, petrolul a trecut de la o variabilă de risc la un factor central care influențează inflația globală, deciziile băncilor centrale, stabilitatea piețelor financiare și creșterea economică globală.

• 28 februarie – izbucnirea conflictului
  → primele tensiuni în Hormuz; petrolul începe să urce moderat, pe fondul riscului de întrerupere a fluxurilor.
• prima jumătate a lunii martie – perturbări în transport
  → atacuri și riscuri maritime reduc traficul; prețul petrolului intră pe un trend ascendent accelerat.
• sfârșitul lunii martie – blocajul de facto al strâmtorii
  → una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii este paralizată; piața începe să priceze un deficit real de ofertă.
• începutul lunii aprilie – armistițiu fragil
  → prețurile se stabilizează temporar, dar rămân ridicate; piețele testează scenarii de normalizare.
• prezent – luni, 13 aprilie (după eșecul negocierilor și blocada SUA)
  → Brent +7,3% într-o singură zi, la ~102 dolari/baril
  → +40% față de momentul blocării Hormuz
  → piața revine la condițiile pre-armistițiu, dar cu riscuri mai mari