Primul qubit fizic cu autocorecție: calculatorul cuantic care consumă de 2.000 de ori mai puțină energie și rezolvă probleme de 200 de ori mai rapid decât supercomputerele

O companie canadiană aruncă bomba în lumea calculatoarelor cuantice: Nord Quantique a construit primul qubit fizic cu corecție de erori integrată, promițând o revoluție în eficiență, dimensiuni și putere de calcul. Până în 2031, cercetătorii spun că vor lansa un sistem cu 1.000 de qubiți logici, suficient de mic pentru a încăpea într-un centru de date, dar capabil să bată supercomputerele actuale la viteză, consum și precizie. Și asta fără nevoia de mii de qubiți fizici.

O invenție istorică: Primul qubit fizic cu autocorecție de erori schimbă regulile jocului

Nord Quantique, un startup canadian cu ambiții colosale, a anunțat o descoperire care ar putea rescrie întreaga industrie a calculatoarelor cuantice. Cercetătorii lor au construit un qubit fizic capabil să își corecteze singur erorile, fără a avea nevoie de zeci sau sute de qubiți adiționali.

Această inovație aduce două schimbări majore: eficiență energetică uriașă și miniaturizare. În timp ce supercomputerele actuale consumă sute de mii de kilowați-oră pentru sarcini complexe, noul prototip de calculator cuantic ar rezolva aceleași probleme în doar o oră, folosind un consum infim – aproximativ 120 kWh. De exemplu, spargerea unei chei de criptare RSA de 830 de biți, imposibilă până acum fără resurse enorme, ar deveni accesibilă în timp record, scrie LIVE SCIENCE.

România se apropie de o criză majoră a forței de muncă. Avertismentul ministrului: „Vom ajunge într-un punct fără întoarcere”

17:43

Debut istoric pentru SpaceX pe bursă. Investitorii au pariat masiv pe imperiul spațial al lui Elon Musk

15:38

Tehnologia din spatele miracolelor: Cum funcționează multimode encoding și codul Tesseract

La baza acestui salt se află o structură numită rezonator bosonic superconductiv, care funcționează la temperaturi apropiate de zero absolut. Acest dispozitiv stochează informația cuantică în moduri electromagnetice, adică modele de vibrații ale câmpului luminii stocate în cavitate. Astfel, dacă un mod este afectat, celelalte pot corecta automat informația pierdută – o metodă numită multimode encoding.

Pentru și mai multă protecție, cercetătorii au implementat și codul bosonic Tesseract, o schemă de corecție de erori avansată care apără qubitul de cele mai periculoase probleme: flipuri de fază, erori de control și, mai ales, leakage – când informația scapă din stările cunoscute ale sistemului. Prin combinarea acestor două metode, qubitul a rezistat fără degradare în 32 de runde consecutive de autocorecție, o performanță fără precedent.

Viitorul e (mult mai) aproape: Când ajunge această tehnologie în centrele de date?

Nord Quantique își propune să lanseze o versiune funcțională cu 100 de qubiți logici până în 2029, iar în 2031, să aducă pe piață sistemul complet de 1.000 de qubiți logici. Spre deosebire de modelele actuale masive și ultra-costisitoare, noul dispozitiv va ocupa doar 20 de metri pătrați și va fi perfect integrabil în centrele de date obișnuite.

Cu o arhitectură care elimină nevoia de echipe imense de qubiți fizici pentru fiecare unitate logică, sistemul promite o economie uriașă de energie și spațiu. CEO-ul Julien Camirand Lemyre explică: „Am eliminat obstacolul major al industriei – numărul uriaș de qubiți fizici necesari. Astfel, putem construi sisteme scalabile, stabile și eficiente energetic, perfecte pentru centrele HPC preocupate de costuri.”