Bucureștiul crește cu o treime, dar nu trage după el și sudul României

Regiunea București-Ilfov a înregistrat o creștere reală a produsului intern brut (PIB) de 33% în perioada 2019-2024, una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat. În același interval, PIB-ul regiunilor Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia a scăzut cu 13,5%, respectiv 11,3%, evidențiind diferențele semnificative de dezvoltare economică dintre regiunile României.

În ansamblu, economia Uniunii Europene a crescut cu 5,6% în termeni reali între 2019, ultimul an dinaintea pandemiei de COVID-19, și 2024. Evoluțiile au fost însă foarte diferite la nivel regional, arată datele Eurostat pentru 244 de regiuni de nivel NUTS 2. Dintre acestea, 197 au înregistrat un PIB real mai mare în 2024 decât în 2019. În alte 46 de regiuni, economia s-a contractat, în timp ce într-o singură regiune, Ciudad de Ceuta din Spania, PIB-ul a rămas neschimbat.

Irlanda conduce clasamentul european

Cea mai puternică expansiune economică din perioada analizată a fost consemnată în regiunea irlandeză Eastern and Midland, care include capitala Dublin. PIB-ul acesteia a crescut cu 38%, cel mai ridicat avans din Uniunea Europeană. Regiunea avea, de asemenea, cel mai mare PIB pe locuitor din UE în 2024.

Tranzacții de 67,62 milioane de lei la BVB. Romgaz, liderul lichidității

08:39

ANAF: O persoană din Argeș ar fi prejudiciat statul cu peste 1,1 milioane de lei prin vânzarea a 75 de autoturisme

19:18

Celelalte două regiuni ale Irlandei au raportat, la rândul lor, creșteri importante. PIB-ul regiunii Nord și Vest a avansat cu 36,4%, al doilea cel mai mare ritm din Uniune, în timp ce regiunea Sud a înregistrat o creștere de 26%.

În afara Irlandei, printre regiunile cu cele mai mari creșteri economice s-au numărat București-Ilfov, cu 33%, Malta, cu 32,9%, și regiunea franceză de peste mări Mayotte, cu 32,1%.

Aproape toate regiunile-capitală au crescut

Datele Eurostat arată că aproape toate regiunile-capitală din Uniunea Europeană au înregistrat o creștere a activității economice între 2019 și 2024. Excepția a fost regiunea finlandeză Helsinki-Uusimaa, unde PIB-ul real a scăzut cu 1,9%.

Performanța București-Ilfov plasează capitala României și zona înconjurătoare printre principalele motoare regionale de creștere economică din UE în perioada analizată. Creșterea capitalei României vine din servicii, IT, finanțe, administrație și construcții. Este un fenomen clasic de aglomerare: firmele, oamenii calificați și capitalul se concentrează acolo unde sunt deja cele mai multe oportunități. În 2024, regiunea a ajuns la un PIB pe locuitor de 187,7% din media UE la paritatea puterii de cumpărare, pe locul 7 în Uniune.

Totuși, rezultatele regiunii-capitală contrastează cu evoluțiile din alte zone ale României, unde activitatea economică a înregistrat scăderi importante.

Regiuni din România, printre cele mai afectate din UE

Cea mai accentuată contracție economică din Uniunea Europeană a fost înregistrată în regiunea bulgară Yugoiztochen, unde PIB-ul real a scăzut cu 20,5% în intervalul 2019-2024.

Alte patru regiuni au consemnat scăderi de două cifre. Este vorba despre Dytiki Makedonia din Grecia, cu un declin de 18%, Groningen din Țările de Jos, cu 14%, Sud-Muntenia din România, cu 13,5%, și Sud-Vest Oltenia, tot din România, cu 11,3%.

Trei din cele cinci regiuni cu cele mai mari scăderi au aceeași poveste: au depins de combustibili fosili.

Yugoiztochen, în Bulgaria, găzduiește complexul energetic Marița Iztok, cel mai mare din Europa de Sud-Est, bazat pe lignit. Producția pe cărbune s-a redus sub presiunea prețului certificatelor de emisii. În Macedonia de Vest, din Grecia, lignitul și activitățile legate de el reprezentau aproximativ o treime din economia regională, iar studiile anticipau că închiderea lor ar putea reduce PIB-ul regiunii cu peste un sfert. Grecia și-a propus să renunțe complet la lignit până în 2028.

Groningen, în Țările de Jos, are o poveste diferită, dar cu același rezultat. Cel mai mare zăcământ de gaze din UE a fost închis din cauza cutremurelor provocate de extracție, deși avea încă rezerve uriașe.

Diferența dintre creșterea din București-Ilfov și scăderea din Sud-Muntenia este de 46,5 puncte procentuale, una dintre cele mai mari divergențe dintre regiunile aceleiași țări din Uniune. Eurostat nu explică scăderile din sud, dar structura economiilor locale sugerează câțiva factori:

• Energia și industria grea. Sud-Vest Oltenia depinde de Complexul Energetic Oltenia, a cărui producție pe cărbune s-a redus, iar criza energetică din 2022 a lovit industriile mari consumatoare de energie din ambele regiuni.
• Agricultura. Ambele regiuni au o pondere mare a agriculturii, iar secetele din ultimii ani au redus recoltele. Comparația dintre un an agricol bun și unul secetos poate arăta o scădere mare.
• Efectul sediului. Valoarea produsă de firmele cu activitate în mai multe regiuni poate fi atribuită parțial regiunii în care se află sediul, adesea Bucureștiul. Asta poate exagera atât creșterea capitalei, cât și scăderea regiunilor din jur.