Războiul global împotriva sărbătorilor legale

Se pare că suntem încă foarte departe de predicția economistului John Maynard Keynes, care spunea că, până în 2030, oamenii vor ajunge să muncească doar 15 ore pe săptămână. Temerile privind sustenabilitatea fiscală și dezamăgirea generală în fața unor creșteri economice anemice determină guvernele lumii, în special pe cele Occidentale, să ia în considerare o măsură simplă, dar foarte controversată: reducerea numărului sărbătorilor legale, pentru ca angajații să muncească mai mult. Totuși, beneficiul economic al unei asemenea măsuri este marginal, comentează Bloomberg. Există metode mai eficiente de a stimula productivitatea și numărul de ore lucrate, care nu ar genera conflicte acerbe privind modul în care este împărțit „tortul” economic. Din perspectivă economică, sărbătorile legale nu sunt atât de „nocive” cum s-ar crede — cel puțin până la un punct: un studiu a arătat că o zi liberă suplimentară implică doar o pierdere de circa 20% din contribuția proporțională la PIB.

Planul premierului francez François Bayrou de a elimina două dintre cele 11 sărbători legale ale Franței, într-un context de criză bugetară, a stârnit indignare într-o țară care prețuiește timpul liber și săptămâna de lucru de 35 de ore. Dar Franța nu e singură: Slovacia, cu un număr relativ generos de 14 sărbători legale, a anunțat luna trecută că va reclasifica una dintre acestea ca zi lucrătoare, pentru a acoperi un deficit bugetar. În 2023, Danemarca a eliminat sărbătoarea „Ziua Marii Rugăciuni” pentru a finanța efortul bugetar pentru reînarmare.

Economiștii și asociațiile patronale din Germania și Finlanda au avut și ei idei similare. Chiar și fostul președinte american Donald Trump a postat, luna trecută, pe Truth Social că SUA „are prea multe sărbători publice”, care, potrivit președintelui american, ar costa țara miliarde de dolari. (Postarea a coincis cu Juneteenth, ziua care marchează sfârșitul sclaviei în SUA.) Ideea că americanii nu muncesc suficient pare exagerată pentru un european: SUA are 11 sărbători legale, la fel ca Franța, dar nu garantează concedii plătite, în timp ce francezii beneficiază de cel puțin cinci săptămâni libere.

UE redeschide disputa privind taxarea profiturilor companiilor din energie. Șase state europene cer o soluție la nivelul Uniunii

11:48

Activele mai multor companii occidentale, transferate unei firme rusești

10:02

Europenii beneficiază, în general, de mai mult timp liber plătit decât americanii

Dar acest echilibru între viața profesională și cea personală este tot mai amenințat.

Grafic: Zile minime de concediu plătit prin lege vs. sărbători legale (sursa: OECD)
(Notă: În Germania, concediul plătit depășește frecvent minimul legal – 30 de zile reprezintă o perioadă de concediu obișnuită în contractele colective. Sărbătorile legale diferă de la un land la altul, ajungând la 13. În SUA, legea federală nu garantează concedii plătite, acestea fiind la latitudinea angajatorului.)

Europenii au acceptat de multă vreme un randament economic mai mic pe cap de locuitor în schimbul unui echilibru mai bun între muncă și viață. Totuși, creșterea slabă și demografia defavorabilă au golit vistieriile statelor, amenințând acest contract social. Iar numărul relativ redus de ore lucrate nu ajută.

Câte ore lucrează angajații din fiecare țară?

Franța și Germania înregistrează un număr anual scăzut de ore lucrate. În Germania — unde economia abia mai crește – iar semnele de oboseală se înregistrează pentru al treilea an consecutiv — angajații iau în medie 31 de zile de concediu anual, la care se adaugă cel puțin nouă sărbători legale, multe concentrate între Paște și începutul verii, perioadă în care birourile sunt adesea goale. Americanii mai iau în prezent și circa 15 zile de concediu medical plătit anual, față de 10 în 2015. În anul 2025 Codul Muncii, legea care stabileşte numărul zilelor libere acordate angajaţiilor din România, prevede 17 zile de sărbătoare legală pe care românii le vor avea libere. Aproximativ un concediu legal de odihnă, fragmentat. Din cele 17 zile nelucrătoare de sărbătoare legală doar 13 pică în timpul săptămânii. Deoarece 4 dintre cele 17 zile zile nelucrătoare de sărbătoare legală pică în weekend, salariaţii care au un program de lucru de luni până vineri se vor bucura de doar 13 zile libere.

Suntem departe de predicția economistului John Maynard Keynes, care spunea că până în 2030 nepoții săi vor munci doar 15 ore pe săptămână. Dar pot înțelege de ce liderii din mediul de afaceri afirmă că trebuie să muncim ceva mai mult, având în vedere pensionarea generației baby boom.

Chiar dacă impopulară din punct de vedere politic, eliminarea unei sărbători legale este relativ ușor de implementat în multe țări, iar statul ar putea colecta astfel mai mulți bani din taxe, ca urmare a valorii economice suplimentare generate. Bayrou estimează că finanțele publice ale Franței ar putea beneficia cu câteva miliarde de euro, inclusiv pentru că angajatorii ar plăti o contribuție pentru munca suplimentară realizată.

Foto: Freepick

Eliminarea unei zile libere nu are un impact semnificativ asupra creșterii economice.

Dacă presupunem că anul are 250 de zile lucrătoare (inclusiv 10 sărbători legale), adăugarea unei zile suplimentare de lucru ar crește producția cu circa 0,4%, comentează Bloomberg. Însă efectul asupra PIB-ului ar fi probabil mai mic. Potrivit unei estimări a FMI, decizia Danemarcei de a adăuga o zi lucrătoare ar spori oferta de muncă cu doar 0,25%. Conform unui calcul al Bundesbank, din 2012, o creștere de 1% a numărului de zile lucrătoare duce la o creștere de doar 0,3% a producției totale, deci o singură zi suplimentară ar adăuga cam 0,12% la PIB.

Din perspectivă economică, sărbătorile legale nu sunt atât de „nocive” cum s-ar crede — cel puțin până la un punct: un studiu a arătat că o zi liberă suplimentară implică doar o pierdere de circa 20% din contribuția proporțională la PIB. Munca neefectuată într-o zi liberă este adesea recuperată ulterior; industria manufacturieră – care suferă cel mai mult de pe urma acestor întreruperi – reprezintă azi o parte mai mică din economiile dezvoltate; iar sectoare precum restaurantele și turismul au de câștigat atunci când oamenii nu sunt la birou.

Angajații au nevoie de odihnă pentru a-și menține productivitatea și moralul

Un weekend de trei zile are un impact calitativ diferit față de unul de doar 48 de ore. Iar sărbătorile naționale au o valoare culturală, istorică și familială ce depășește calculele economice. Bayrou ar argumenta, desigur, că fiecare cent în plus din taxe și fiecare bază procentuală de creștere contează. Însă există modalități de a stimula forța de muncă și nivelul de trai care nu creează atâta animozitate, comentează sursa citată.

Rețeta reformei diferă de la o țară la alta: Franța trebuie să crească rata de ocupare, în timp ce în Germania prea mulți angajați lucrează part-time. În linii mari, Europa are nevoie de mai multe investiții în educație, digitalizare și cercetare pentru a produce mai mult pe ora lucrată. Și, în loc să suprataxeze veniturile mici, guvernele ar trebui să facă munca mai atractivă din punct de vedere financiar. În Germania, povara fiscală și a contribuțiilor sociale pentru salariații singuri — așa-numita „pană fiscală” — este una dintre cele mai mari din OECD; prin urmare, reforma sistemului de asigurări sociale este esențială.

Țările cu angajați fericiți

Vârsta de pensionare poate fi o soluție?

Promovarea pensionării la o vârstă mai înaintată și atragerea de migranți cu înaltă calificare sunt vitale, scrie Bloomberg. La fel și finanțarea educației timpurii, pentru ca părinții (de regulă, femeile) să nu fie nevoiți să muncească mai puțin decât și-ar dori.

Este adevărat, eliminarea unei sărbători legale are un avantaj: forțează societatea să conștientizeze provocările fiscale și prețul ridicat al creșterii economice insuficiente. Comparativ cu sacrificiile dintr-un război, lucrul într-o zi în plus pentru a finanța reînarmarea nu pare prea mult. Însă nici nu poate înlocui efortul real și complex de a construi economii mai competitive și mai inovatoare.