Prima pagină » Recesiunea bate la ușă: constructorii avertizează că România riscă blocaj economic dacă Guvernul nu își schimbă strategia fiscală

Recesiunea bate la ușă: constructorii avertizează că România riscă blocaj economic dacă Guvernul nu își schimbă strategia fiscală

Recesiunea bate la ușă: constructorii avertizează că România riscă blocaj economic dacă Guvernul nu își schimbă strategia fiscală
sursă foto: Shutterstock

Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) trage un semnal de alarmă dur referitor la noile măsuri fiscale și bugetare anunțate de Guvern care pot prăbuși sectorul construcțiilor și pot împinge întreaga economie spre recesiune. Într-o scrisoare deschisă adresată Parlamentului și miniștrilor de resort, constructorii avertizează că lipsa unor măsuri de sprijin și presiunea fiscală excesivă pot genera falimente în lanț, insolvențe și șomaj masiv, cu efecte devastatoare asupra PIB-ului României.

Sectorul construcțiilor, în pragul colapsului

Potrivit FPSC, construcțiile reprezintă unul dintre pilonii economiei românești, iar blocarea acestui sector ar însemna automat destabilizarea întregului sistem economic. În documentul transmis autorităților, patronatele subliniază că aplicarea unor taxe suplimentare și lipsa unor mecanisme de sprijin ar putea duce la imposibilitatea finalizării proiectelor majore de infrastructură, inclusiv a celor finanțate prin PNRR și fonduri europene.

Mai mult, specialiștii din domeniu avertizează că România riscă să piardă ținta de 7,7% pondere a construcțiilor în PIB-ul anului 2025 și contribuția estimată de 3,7% la creșterea economică.

Asta înseamnă că România ar putea intra într-o spirală economică descendentă chiar în perioada în care are nevoie disperată de investiții pentru modernizarea infrastructurii. Reprezentanții constructorilor atrag atenția că, în lipsa unor măsuri corective, multe firme – fie ele mari sau IMM-uri – riscă să ajungă la concordat, insolvență sau chiar faliment, pierzând mii de locuri de muncă și stopând șantiere vitale pentru dezvoltarea țării.

Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC), singură organizație patronală reprezentativă pentru sectorul construcțiilor din România, își exprimă profundă îngrijorare cu privire la pachetele recente de măsuri fiscale și bugetare anunțate în contextul consolidării fiscale care au un impact sever și direct asupra stabilității sectorului nostru și implicit asupra stabilității întregii economii românești. Înțelegând pe deplin nevoia imperativă de reechilibrare bugetară, susținem reformele structurale orientate către eficientizarea administrației, combaterea evaziunii și digitalizarea aparatului public dar nu putem să nu atragem atenția că o parte dintre măsurile propuse riscă să afecteze grav capacitatea sectorului de a livra proiectele de lucrări, inclusiv cele finanțate prin fonduri europene și PNRR, în termenele și bugetele asumate, inclusiv ratarea pragului de 7,7% estimat că pondere a construcțiilor în PIB-ul României în 2025 și a contribuției Construcțiilor la creșterea PIB cu 3,7%. FPSC este foarte preocupată pentru a găsi soluții de supraviețuire și a salva de la concordat, insolvență sau chiar faliment măcar o parte dintre firmele implicate în contracte publice, care în acest moment sunt contributoare la bugetul de stat și care au angajată forță de muncă, indiferent că sunt firme mari sau întreprinderi mici și mijlocii”, se arată în document.

Constructorii vin cu soluții concrete pentru evitarea dezastrului

FPSC nu s-a limitat doar la critici, ci a propus un pachet detaliat de măsuri menite să salveze sectorul fără a împovăra suplimentar bugetul de stat. Prima recomandare vizează prioritizarea proiectelor în funcție de stadiul fizic și capacitatea reală de finanțare, astfel încât firmele să nu fie obligate să abandoneze toate contractele simultan. În acest mod, fiecare companie ar putea continua activitatea într-un „regim de avarie”, evitând un val de concedieri sau închideri definitive.

O altă măsură esențială vizează tratamentele contractuale. Constructorii cer ca lucrările executate și nefacturate să fie achitate imediat, înainte de suspendarea contractelor, cu un termen de maximum 60 de zile pentru emiterea facturilor. În plus, pentru contractele amânate sau suspendate, garanțiile deja depuse să fie returnate firmelor, pentru a le oferi lichiditatea necesară supraviețuirii.

Solicităm această în scopul evitării blocării unor sume importante cu destinația ‘garanție de bună execuție” pe baza experienței care a dovedit că aceste sume nu sunt accesate mai târziu de perioadele propuse mai sus. Solicităm că valoarea cumulată a garanției de bună execuție și sumele reținute să nu depășească 5%.

De asemenea, patronatele solicită reducerea perioadei de menținere a garanțiilor după recepția lucrărilor – maximum 3 ani pentru lucrări noi și 1 an pentru reparații. Această măsură ar evita blocarea unor sume importante în conturile Trezoreriei, bani de care firmele au nevoie urgentă pentru a continua activitatea.

Lucrările puse în funcțiune să fie recepționate parțial sau la terminarea lucrărilor, după caz, pentru deblocarea garanțiilor de bună execuție. Se impune un termen de maxim 5 zile de eliberare, de către beneficiarii publici, a documentului de deblocare a sumelor blocate în Trezorerii (5 zile de la recepțiile parțiale/la terminarea lucrărilor)”, fac parte din alte măsuri propuse de patronatele din construcții.

Nevoia unui fond de garantare și acces la credite ieftine

Una dintre cele mai ambițioase propuneri venite din partea FPSC este crearea unui fond de garantare al statului. Acesta ar funcționa ca o plasă de siguranță pentru companiile implicate în contracte publice, permițându-le să acceseze mai ușor credite bancare pentru finanțarea lucrărilor în desfășurare.

Constructorii cer ca dobânda la aceste împrumuturi să fie plafonată la maximum 2% anual, astfel încât firmele să o poată suporta din venituri proprii. Diferența până la nivelul cerut de bănci ar urma să fie acoperită de stat. În acest fel, antreprenorii ar putea continua lucrările fără riscul de a rămâne blocați financiar, iar proiectele publice ar fi duse la bun sfârșit în termen.

Totodată, FPSC propune ca facturile emise pentru lucrările executate să poată fi folosite drept garanții pentru credite viitoare, o măsură care ar oferi companiilor mai multă flexibilitate financiară și ar încuraja băncile să susțină sectorul construcțiilor.

Alte articole importante
Piața media din România continuă să crească. Publicitatea online trage industria spre un nou record. Industria media a depășit 838 de milioane de euro în 2025
Piața media din România continuă să crească. Publicitatea online trage industria spre un nou record. Industria media a depășit 838 de milioane de euro în 2025
Piața media din România a înregistrat o nouă creștere în 2025, ajungând la o valoare netă de 838 de milioane de euro, potrivit datelor prezentate în raportul anual Media Fact Book 2026. Comparativ cu anul precedent, avansul a fost de 5,4%, confirmând tendința pozitivă a industriei de publicitate și media, chiar și într-un context economic […]
Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare
Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare
Prețurile la energie continuă să reprezinte una dintre cele mai mari provocări pentru economia românească, iar efectele se resimt atât în industrie, cât și în bugetele gospodăriilor. Un nou semnal de alarmă vine din partea lui Volker Raffel, președintele Federației Asociației Companiilor de Utilități din România (ACUE) și CEO al E.ON România, care susține că […]
Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă
Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă
România nu se află printre actorii principali ai disputei care se conturează la nivel european privind finanțarea infrastructurii energetice, însă decizia statelor membre de a reduce contribuțiile planificate pentru proiectele comune de rețea ar putea influența pe termen lung și dezvoltarea sistemului energetic regional. În centrul negocierilor se află miliarde de euro necesare pentru extinderea […]
România coboară puternic în topul competitivității globale: pierdere de 12 poziții în clasamentul IMD 2026
România coboară puternic în topul competitivității globale: pierdere de 12 poziții în clasamentul IMD 2026
România a înregistrat o scădere semnificativă în cel mai recent clasament al competitivității economice globale realizat de Institutul pentru Management și Dezvoltare (IMD) din Lausanne, coborând 12 poziții și ajungând pe locul 61 din 70 de economii analizate. Evoluția marchează o deteriorare vizibilă a poziției țării în raport cu economii comparabile din regiune și ridică […]
Brașovul și Clujul domină în continuare România urbană. Constanța urcă pe podium într-un context în care „orașul echilibru” câștigă teren
Macroeconomie
Brașovul și Clujul domină în continuare România urbană. Constanța urcă pe podium într-un context în care „orașul echilibru” câștigă teren
Brașovul și Clujul-Napoca își păstrează pozițiile de lider în topul celor mai atractive orașe din România pentru locuire, potrivit Indexului de Atractivitate Urbană 2026 realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare. În același timp, Constanța urcă pe locul al treilea, consolidând un podium dominat de centre urbane cu profil economic și turistic puternic. Clasamentul general al […]
Bruxelles-ul schimbă regulile jocului pe piața muncii. Companiile se pregătesc pentru mai mult control, digitalizare și costuri de conformare
Macroeconomie
Bruxelles-ul schimbă regulile jocului pe piața muncii. Companiile se pregătesc pentru mai mult control, digitalizare și costuri de conformare
Uniunea Europeană pregătește una dintre cele mai ample reforme din ultimii ani în domeniul mobilității forței de muncă și al organizării relațiilor de muncă. Noile inițiative aflate în pregătire la Bruxelles promit să reducă birocrația și să faciliteze circulația angajaților între statele membre, însă pentru companii schimbările vin la pachet cu obligații suplimentare, cerințe mai […]