Recesiunea bate la ușă: constructorii avertizează că România riscă blocaj economic dacă Guvernul nu își schimbă strategia fiscală

Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) trage un semnal de alarmă dur referitor la noile măsuri fiscale și bugetare anunțate de Guvern care pot prăbuși sectorul construcțiilor și pot împinge întreaga economie spre recesiune. Într-o scrisoare deschisă adresată Parlamentului și miniștrilor de resort, constructorii avertizează că lipsa unor măsuri de sprijin și presiunea fiscală excesivă pot genera falimente în lanț, insolvențe și șomaj masiv, cu efecte devastatoare asupra PIB-ului României.

Sectorul construcțiilor, în pragul colapsului

Potrivit FPSC, construcțiile reprezintă unul dintre pilonii economiei românești, iar blocarea acestui sector ar însemna automat destabilizarea întregului sistem economic. În documentul transmis autorităților, patronatele subliniază că aplicarea unor taxe suplimentare și lipsa unor mecanisme de sprijin ar putea duce la imposibilitatea finalizării proiectelor majore de infrastructură, inclusiv a celor finanțate prin PNRR și fonduri europene.

Mai mult, specialiștii din domeniu avertizează că România riscă să piardă ținta de 7,7% pondere a construcțiilor în PIB-ul anului 2025 și contribuția estimată de 3,7% la creșterea economică.

NASA vrea să construiască o bază lunară de 20 miliarde de dolari

19:41

Lille câștigă cursa europeană pentru Autoritatea Vamală, după un duel tensionat cu Roma

19:11

Asta înseamnă că România ar putea intra într-o spirală economică descendentă chiar în perioada în care are nevoie disperată de investiții pentru modernizarea infrastructurii. Reprezentanții constructorilor atrag atenția că, în lipsa unor măsuri corective, multe firme – fie ele mari sau IMM-uri – riscă să ajungă la concordat, insolvență sau chiar faliment, pierzând mii de locuri de muncă și stopând șantiere vitale pentru dezvoltarea țării.

„Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC), singură organizație patronală reprezentativă pentru sectorul construcțiilor din România, își exprimă profundă îngrijorare cu privire la pachetele recente de măsuri fiscale și bugetare anunțate în contextul consolidării fiscale care au un impact sever și direct asupra stabilității sectorului nostru și implicit asupra stabilității întregii economii românești. Înțelegând pe deplin nevoia imperativă de reechilibrare bugetară, susținem reformele structurale orientate către eficientizarea administrației, combaterea evaziunii și digitalizarea aparatului public dar nu putem să nu atragem atenția că o parte dintre măsurile propuse riscă să afecteze grav capacitatea sectorului de a livra proiectele de lucrări, inclusiv cele finanțate prin fonduri europene și PNRR, în termenele și bugetele asumate, inclusiv ratarea pragului de 7,7% estimat că pondere a construcțiilor în PIB-ul României în 2025 și a contribuției Construcțiilor la creșterea PIB cu 3,7%. FPSC este foarte preocupată pentru a găsi soluții de supraviețuire și a salva de la concordat, insolvență sau chiar faliment măcar o parte dintre firmele implicate în contracte publice, care în acest moment sunt contributoare la bugetul de stat și care au angajată forță de muncă, indiferent că sunt firme mari sau întreprinderi mici și mijlocii”, se arată în document.

Constructorii vin cu soluții concrete pentru evitarea dezastrului

FPSC nu s-a limitat doar la critici, ci a propus un pachet detaliat de măsuri menite să salveze sectorul fără a împovăra suplimentar bugetul de stat. Prima recomandare vizează prioritizarea proiectelor în funcție de stadiul fizic și capacitatea reală de finanțare, astfel încât firmele să nu fie obligate să abandoneze toate contractele simultan. În acest mod, fiecare companie ar putea continua activitatea într-un „regim de avarie”, evitând un val de concedieri sau închideri definitive.

O altă măsură esențială vizează tratamentele contractuale. Constructorii cer ca lucrările executate și nefacturate să fie achitate imediat, înainte de suspendarea contractelor, cu un termen de maximum 60 de zile pentru emiterea facturilor. În plus, pentru contractele amânate sau suspendate, garanțiile deja depuse să fie returnate firmelor, pentru a le oferi lichiditatea necesară supraviețuirii.

„Solicităm această în scopul evitării blocării unor sume importante cu destinația ‘garanție de bună execuție” pe baza experienței care a dovedit că aceste sume nu sunt accesate mai târziu de perioadele propuse mai sus. Solicităm că valoarea cumulată a garanției de bună execuție și sumele reținute să nu depășească 5%.”

De asemenea, patronatele solicită reducerea perioadei de menținere a garanțiilor după recepția lucrărilor – maximum 3 ani pentru lucrări noi și 1 an pentru reparații. Această măsură ar evita blocarea unor sume importante în conturile Trezoreriei, bani de care firmele au nevoie urgentă pentru a continua activitatea.

„Lucrările puse în funcțiune să fie recepționate parțial sau la terminarea lucrărilor, după caz, pentru deblocarea garanțiilor de bună execuție. Se impune un termen de maxim 5 zile de eliberare, de către beneficiarii publici, a documentului de deblocare a sumelor blocate în Trezorerii (5 zile de la recepțiile parțiale/la terminarea lucrărilor)”, fac parte din alte măsuri propuse de patronatele din construcții.

Nevoia unui fond de garantare și acces la credite ieftine

Una dintre cele mai ambițioase propuneri venite din partea FPSC este crearea unui fond de garantare al statului. Acesta ar funcționa ca o plasă de siguranță pentru companiile implicate în contracte publice, permițându-le să acceseze mai ușor credite bancare pentru finanțarea lucrărilor în desfășurare.

Constructorii cer ca dobânda la aceste împrumuturi să fie plafonată la maximum 2% anual, astfel încât firmele să o poată suporta din venituri proprii. Diferența până la nivelul cerut de bănci ar urma să fie acoperită de stat. În acest fel, antreprenorii ar putea continua lucrările fără riscul de a rămâne blocați financiar, iar proiectele publice ar fi duse la bun sfârșit în termen.

Totodată, FPSC propune ca facturile emise pentru lucrările executate să poată fi folosite drept garanții pentru credite viitoare, o măsură care ar oferi companiilor mai multă flexibilitate financiară și ar încuraja băncile să susțină sectorul construcțiilor.