Platformele de socializare precum Facebook, Instagram sau TikTok au devenit, în ultimii ani, canale majore pentru publicitatea online, însă un nou raport arată că o parte semnificativă din veniturile acestora provine din reclame frauduloase. Un studiu realizat de Juniper Research relevă dimensiunea economiei fraudei digitale la nivel european și scoate în evidență rolul României în acest fenomen.
Potrivit raportului intitulat „Protejarea utilizatorilor de reclamele frauduloase: un apel la responsabilitate adresat platformelor de socializare”, rețelele sociale au generat aproximativ 4,4 miliarde de euro într-un singur an din reclame frauduloase care au vizat utilizatorii europeni. Estimările arată că, în 2025, aproape 10% din totalul veniturilor din publicitate ale platformelor sociale din Europa au provenit din astfel de reclame.
Cercetarea, comandată de Revolut și realizată independent de Juniper Research, evidențiază existența unui conflict de interese structural: beneficiile financiare obținute de platforme din difuzarea reclamelor frauduloase depășesc costurile asociate prevenirii și monitorizării acestora.
În cazul României, datele sunt considerate îngrijorătoare. Conform studiului, platformele de socializare au obținut venituri de aproape 70 de milioane de euro din reclame frauduloase care au vizat utilizatorii români în 2025. Această sumă plasează România printre cele mai afectate state din Uniunea Europeană.
Mai mult, România generează 12,6% din veniturile totale obținute la nivel european din reclame frauduloase, un procent mai mare decât cel înregistrat în Regatul Unit, Franța sau Germania. Această situație indică o vulnerabilitate crescută a utilizatorilor români în fața escrocheriilor online promovate prin publicitate plătită.
Raportul arată că, în 2025, utilizatorilor europeni li s-au afișat aproape un trilion de reclame frauduloase pe platformele de social media. În medie, un utilizator vede aproximativ 190 de astfel de reclame în fiecare lună. Dacă tendințele actuale se mențin, numărul ar putea ajunge la 250 de reclame frauduloase lunar până în 2030.
De asemenea, una din zece reclame afișate utilizatorilor de rețele sociale din Europa promovează o formă de înșelătorie, potrivit estimărilor Juniper Research. Aceste reclame includ oferte false de investiții, produse inexistente sau scheme de tip scam, care pot produce pierderi financiare semnificative.
Din 2022 până în prezent, veniturile generate de platformele de socializare din reclame frauduloase în Europa au crescut rapid, de la 2,9 miliarde de euro la 3,8 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 58% în doar trei ani. Această evoluție este pusă pe seama lipsei unor mecanisme eficiente de prevenție și a modelului de moderare reactiv adoptat de platforme.
Studiul subliniază că, în lipsa unei schimbări de strategie, economia fraudei online va continua să se extindă. Estimările Juniper arată că, până în 2030, platformele de social media ar putea genera peste 10,4 miliarde de euro din reclame asociate escrocheriilor.
Creșterea volumului de reclame frauduloase nu afectează doar utilizatorii din punct de vedere financiar, ci și nivelul general de încredere în platformele de socializare. Raportul avertizează că valoarea pe termen lung a acestor companii ar putea fi afectată, pe măsură ce utilizatorii devin tot mai sceptici față de conținutul publicitar afișat.
În ciuda creșterilor de venituri pe termen scurt, erodarea încrederii consumatorilor poate avea consecințe negative asupra întregului ecosistem digital. Cercetarea arată că, în prezent, excluzând infractorii, principalele beneficiare ale economiei fraudei sunt chiar companiile care dețin platformele de social media.
Pentru a estima veniturile generate de platforme din reclamele frauduloase, Juniper Research a utilizat un model complex de date bazat pe numărul de utilizatori, traficul publicitar, veniturile din publicitate, precum și indicatori precum CPM (cost per mie de afișări) și CTR (rata de click). Aceste date au fost corelate cu statistici privind fraudele, studii anterioare și informații disponibile public.
Autorii raportului subliniază că activitățile frauduloase sunt frecvent subraportate sau nedetectate, motiv pentru care cifrele prezentate reprezintă estimări realizate pe baza celor mai bune date disponibile.