Prima pagină » Revoltă în tech după ce Meta a refuzat să semneze codul european de bune practici pentru AI

Revoltă în tech după ce Meta a refuzat să semneze codul european de bune practici pentru AI

Revoltă în tech după ce Meta a refuzat să semneze codul european de bune practici pentru AI
Meta refuză să semneze codul european de bune practici pentru AI. Foto: Colaj Unsplash/Freepik

Gigantul tehnologic Meta a provocat un șoc în încercările Uniunii Europene de a reglementa inteligența artificială (AI), anunțând că nu va semna codul de bune practici propus pentru modelele AI cu scop general. Joi, Joel Kaplan, directorul pentru afaceri globale al companiei, a acuzat codul că „introduce numeroase incertitudini legale pentru dezvoltatorii de modele, precum și măsuri care depășesc cu mult cadrul prevăzut de Legea AI a UE”, scrie Politico.

În schimb, gigantul Microsoft va semna „probabil” documentul pentru a ajuta companiile să respecte regulile de referință ale blocului comunitar privind inteligența artificială, a declarat președintele său pentru Reuters  la scurt timp după ce Meta Platforms (META.O) a respins reglementarea. Elaborat de 13 experți independenți, codul de bune practici pentru dezvoltatorii AI le cere acestora, printre altele, să publice rezumate ale conținutului utilizat pentru a-și antrena modeleleAI de uz general și să pună în aplicare o politică de conformitate cu legislația UE privind drepturile de autor.

Codul de practică, un pas controversat în reglementarea AI în Europa

Publicat săptămâna trecută, codul de practică reprezintă o inițiativă a Comisiei Europene pentru a limita riscurile generate de modele AI precum ChatGPT al OpenAI sau Grok, lansat recent pe platforma X, care a atras critici pentru comentarii controversate, inclusiv aprecieri cu privire la Hitler și alte reacții dăunătoare.

Obiectivul principal al acestui cod este să oblige companiile din domeniu să respecte normele UE fără a se recurge la investigații detaliate. Codul oferă îndrumări pentru respectarea Legii privind Inteligența Artificială, un cadru legal ce va deveni obligatoriu în blocul comunitar. Pentru companiile care refuză să adere, se ia în calcul intensificarea supravegherii din partea Comisiei.

Presiunea uriașă din partea industriei tech

Încă de la lansarea inițiativei, industria tehnologică a desfășurat o campanie de lobby intensă pentru atenuarea sau blocarea măsurilor propuse. Joel Kaplan a făcut referire la o scrisoare semnată în iulie de peste 40 de companii europene de top, printre care Bosch și SAP, care cereau Comisiei Europene să suspende implementarea legii AI.

Meta „împărtășește îngrijorările acestor companii că extinderea excesivă a reglementărilor va frâna dezvoltarea și utilizarea celor mai avansate modele AI în Europa și va împiedica companiile europene care încearcă să construiască afaceri pe această bază,” a precizat Kaplan.

În februarie, Google a emis un avertisment privind riscurile pe care legislația AI a UE le prezintă asupra inovației și creșterii economice europene. Codul de practică a fost catalogat drept o „mișcare greșită” care ar putea încetini progresul tehnologic în zonă.

Reacțiile Comisiei Europene și sprijinul oficial

Pe parcursul procesului de elaborare a codului, Comisia Europeană a apărat constant inițiativa. Thomas Regnier, purtătorul de cuvânt al Comisiei, a declarat că „companiile care aderă la acest cod vor beneficia de mai multă certitudine juridică și vor avea o povară administrativă redusă.”

În replică la anunțul Meta, Regnier a afirmat că acest cod reprezintă un „instrument voluntar, însă cu un standard solid,” iar companiile care aleg să se conformeze prin alte metode pot fi supuse unei supravegheri mai stricte din partea Oficiului pentru AI.

Primele semnături și angajamente în sprijinul codului UE

Compania franceză Mistral a devenit primul operator care a anunțat joi intenția de a semna codul. De asemenea, OpenAI a declarat că va adera la acest set de reguli, consolidând poziția de susținere a întregului cadru de reglementare european.

Decizia Meta de a nu susține codul UE amplifică tensiunile dintre giganții tehnologici și autoritățile europene, subliniind dificultățile de a crea reguli eficiente și acceptabile pentru tehnologiile emergente. Miza pentru UE este găsirea unui echilibru între susținerea inovației și protejarea utilizatorilor de potențiale riscuri asociate inteligenței artificiale.

Alte articole importante
Presiunea economică nu mai lovește doar firmele mici. Val de insolvențe în economia românească. Tot mai multe companii mari intră în colaps, iar semnalele pentru următoarele luni sunt îngrijorătoare
Companii
Presiunea economică nu mai lovește doar firmele mici. Val de insolvențe în economia românească. Tot mai multe companii mari intră în colaps, iar semnalele pentru următoarele luni sunt îngrijorătoare
Economia României traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani, iar primele date centralizate după trimestrul întâi din 2026 indică o deteriorare accentuată a mediului de afaceri. Dacă în trecut problemele financiare afectau în principal companiile mici și mijlocii, acum dificultățile au ajuns și la firmele mari, cu sute de angajați, afaceri de […]
Piața media din România continuă să crească. Publicitatea online trage industria spre un nou record. Industria media a depășit 838 de milioane de euro în 2025
Macroeconomie
Piața media din România continuă să crească. Publicitatea online trage industria spre un nou record. Industria media a depășit 838 de milioane de euro în 2025
Piața media din România a înregistrat o nouă creștere în 2025, ajungând la o valoare netă de 838 de milioane de euro, potrivit datelor prezentate în raportul anual Media Fact Book 2026. Comparativ cu anul precedent, avansul a fost de 5,4%, confirmând tendința pozitivă a industriei de publicitate și media, chiar și într-un context economic […]
Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare
Macroeconomie
Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare
Prețurile la energie continuă să reprezinte una dintre cele mai mari provocări pentru economia românească, iar efectele se resimt atât în industrie, cât și în bugetele gospodăriilor. Un nou semnal de alarmă vine din partea lui Volker Raffel, președintele Federației Asociației Companiilor de Utilități din România (ACUE) și CEO al E.ON România, care susține că […]
Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă
Macroeconomie
Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă
România nu se află printre actorii principali ai disputei care se conturează la nivel european privind finanțarea infrastructurii energetice, însă decizia statelor membre de a reduce contribuțiile planificate pentru proiectele comune de rețea ar putea influența pe termen lung și dezvoltarea sistemului energetic regional. În centrul negocierilor se află miliarde de euro necesare pentru extinderea […]
România coboară puternic în topul competitivității globale: pierdere de 12 poziții în clasamentul IMD 2026
Macroeconomie
România coboară puternic în topul competitivității globale: pierdere de 12 poziții în clasamentul IMD 2026
România a înregistrat o scădere semnificativă în cel mai recent clasament al competitivității economice globale realizat de Institutul pentru Management și Dezvoltare (IMD) din Lausanne, coborând 12 poziții și ajungând pe locul 61 din 70 de economii analizate. Evoluția marchează o deteriorare vizibilă a poziției țării în raport cu economii comparabile din regiune și ridică […]
Brașovul și Clujul domină în continuare România urbană. Constanța urcă pe podium într-un context în care „orașul echilibru” câștigă teren
Macroeconomie
Brașovul și Clujul domină în continuare România urbană. Constanța urcă pe podium într-un context în care „orașul echilibru” câștigă teren
Brașovul și Clujul-Napoca își păstrează pozițiile de lider în topul celor mai atractive orașe din România pentru locuire, potrivit Indexului de Atractivitate Urbană 2026 realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare. În același timp, Constanța urcă pe locul al treilea, consolidând un podium dominat de centre urbane cu profil economic și turistic puternic. Clasamentul general al […]