În contextul creșterii rapide a utilizării tehnologiilor bazate pe inteligență artificială, securitatea cibernetică devine o prioritate esențială pentru protejarea informațiilor sensibile și prevenirea atacurilor cibernetice. Cercetătorii au dezvoltat o metodă inovatoare prin care ChatGPT și alte chatbot-uri AI pot fi transformate în purtătoare de mesaje criptate, invizibile pentru sistemele actuale de securitate cibernetică.
Securitatea digitală ajunge la un nou nivel cu această descoperire, care relevă atât potențialul, cât și provocările ce țin de protejarea datelor în era digitală.
Această tehnică introduce cifruri în mesaje false, care par a fi generate de oameni, oferind o alternativă sigură de comunicare „în scenarii în care mecanismele convenționale de criptare sunt ușor detectate sau restricționate”, conform declarației cercetătorilor care au creat-o.
Metoda funcționează ca o versiune digitală a cernelei invizibile, mesajul real fiind vizibil doar celor care dețin o parolă sau o cheie privată. Metoda a fost concepută pentru a contracara proliferarea atacurilor cibernetice și a „ușilor din spate” în sistemele de comunicare criptată.
Cu toate acestea, cercetătorii subliniază că noul cadru de criptare poate fi folosit atât în scopuri bune, cât și rele. Studiul lor a fost publicat pe 11 aprilie în baza de preprinturi arXiv și nu a fost încă supus evaluării colegiale.
„Această cercetare este foarte interesantă, însă, ca orice tehnologie, apar și aspectele etice legate de (abuzul) utilizării sistemului, iar noi trebuie să verificăm unde poate fi aplicat acest cadru”, a declarat Mayank Raikwar, cercetător în rețele și sisteme distribuite la Universitatea din Oslo, Norvegia, într-un email pentru Live Science.
Pentru a construi această tehnică, cercetătorii au creat un sistem numit EmbedderLLM, care folosește un algoritm pentru a insera mesaje secrete în anumite părți ale textului generat de AI, asemănător cu un „tezaur ascuns de-a lungul unui traseu”. Textul generat pare a fi scris de un om, iar cercetătorii susțin că metodele actuale de decriptare nu pot detecta mesajele ascunse.
Destinatarul mesajului folosește un alt algoritm, care funcționează ca o hartă a comorii, pentru a identifica literele ascunse și a dezvălui mesajul criptat.
Mesajele create cu EmbedderLLM pot fi transmise prin orice platformă de mesagerie – de la chat-uri din jocuri video până la WhatsApp și alte aplicații.
„Ideea de a folosi modelele mari de limbaj (LLM) pentru criptografie este tehnic fezabilă, dar depinde mult de tipul de criptografie”, a spus Yumin Xia, director tehnologic la Galxe, o companie blockchain care utilizează metode consacrate de criptare. „Deși multe depind de detalii, este cu siguranță posibil pe baza tipurilor de criptografie disponibile în prezent.”
Cea mai mare vulnerabilitate a metodei este la începutul comunicării – schimbul unei parole sigure pentru codificarea și decodificarea mesajelor viitoare. Sistemul poate funcționa folosind criptografie simetrică LLM (unde expeditorul și destinatarul împărtășesc un cod secret unic) sau criptografie cu cheie publică LLM (unde doar destinatarul deține o cheie privată).
Odată ce cheia este schimbată, EmbedderLLM folosește o criptografie rezistentă atât la atacurile clasice, cât și la cele cuantice, făcând metoda durabilă și robustă în fața viitoarelor progrese în calculul cuantic și sistemele puternice de decriptare.
Cercetătorii văd în această tehnologie un instrument pentru jurnaliști și cetățeni care doresc să evite cenzura și restricțiile de exprimare impuse de regimuri represive.
„Trebuie să găsim aplicațiile importante ale acestui cadru”, a spus Raikwar. „Pentru cetățenii aflați sub opresiune, oferă o modalitate mai sigură de a comunica informații critice fără a fi detectați.”
De asemenea, tehnologia ar putea permite jurnaliștilor și activiștilor să comunice discret în regiuni cu supraveghere agresivă a presei.
În ciuda progresului impresionant, experții spun că implementarea criptografiei bazate pe modele mari de limbaj în practică este încă departe.
„Deși unele țări au introdus anumite restricții, relevanța pe termen lung a acestui cadru va depinde în cele din urmă de cererea și adoptarea sa în lumea reală”, a explicat Xia. „În acest moment, studiul este un experiment interesant pentru un caz ipotetic de utilizare.”