Riscurile ascunse ale tichetelor sociale pentru plata facturii la curent. La ce cost uriaș ne-ar putea expune?

Tichetele sociale pentru plata facturii la curent reprezintă o inițiativă menită să sprijine persoanele aflate în dificultate financiară, facilitând accesul la servicii esențiale. Totuși, în spatele acestei măsuri aparent benefice se pot ascunde anumite riscuri și provocări, scrie ziarul Puterea.

Guvernul României pregătește un nou mecanism de sprijin destinat gospodăriilor vulnerabile, aflate în pragul sărăciei energetice, pentru a le ajuta să facă față facturilor tot mai mari la energie electrică. Conform proiectului de Ordonanță de Urgență, peste 2,1 milioane de familii ar putea primi tichete pentru plata energiei, o măsură menită să atenueze impactul social și economic al creșterii prețurilor la energie. Cu toate că beneficiile sociale sunt evidente, experții consultați de Puterea.ro avertizează că această inițiativă vine cu provocări și riscuri importante.

Sprijin social vital, dar cu obstacole în calea implementării

Datele oficiale arată că aproximativ 25% din populația României se confruntă cu sărăcie energetică. Noul mecanism țintește persoanele și familiile cu venituri sub pragul sărăciei relative – respectiv 1.940 lei pentru o persoană singură și 1.784 lei pe membru de familie.

Arbitraj secret la Stockholm: acuzații de mită și fraudă împotriva Shell, Eni și Chevron

21:19

FPTR reacționează dur după declarațiile ministrului Irineu Darău: „Turismul nu este sursa majoră a evaziunii fiscale”

20:09

Această măsură are potențialul de a reduce riscurile sociale generate de incapacitatea de a achita facturile la energie, precum deteriorarea condițiilor de viață, excluziunea socială sau problemele de sănătate. În plus, sprijinul ar putea contribui la menținerea stabilității sociale, prevenind tensiunile și protestele generate de costurile tot mai mari la energie.

Pe de altă parte, există pericolul ca procesul de identificare a beneficiarilor să lase în afara sistemului anumite categorii vulnerabile, mai ales în zonele rurale sau în rândul persoanelor cu competențe digitale reduse. Utilizarea exclusivă a unei aplicații online dezvoltate de STS riscă să accentueze aceste inechități, iar întârzierile administrative pot afecta tocmai populația care are nevoie urgentă de ajutor.

Impact economic: sprijin pentru consum, presiune pe buget

Pe termen scurt, acest ajutor poate ușura povara financiară a gospodăriilor vulnerabile, ajutând la menținerea consumului intern și prevenind acumularea de datorii către furnizorii de energie. Totodată, mecanismul poate stabiliza cererea casnică de energie electrică.

Din perspectiva bugetului de stat, însă, costurile sunt semnificative. Estimările oficiale indică o scădere a veniturilor bugetare de peste 1 miliard de lei în următorii doi ani, astfel:

705,7 milioane lei în 2025, din care 633 milioane pentru sprijinul direct și 72,7 milioane lei pentru servicii administrative (emisie, distribuție tichete, plăți);

335,6 milioane lei în primele trei luni din 2026.

Pe termen mediu, costul anual mediu estimat este de circa 208,2 milioane lei, având în vedere că mecanismul este temporar, fiind prevăzut să funcționeze până în martie 2026. Totuși, lipsa unor surse clare de compensare a pierderilor bugetare ridică semne de întrebare asupra sustenabilității măsurii.

Provocări administrative și riscuri tehnologice

Implementarea măsurii implică o colaborare amplă între Ministerul Muncii, Ministerul Energiei, ANRE, autoritățile locale și Poșta Română. Deși această coordonare poate întări capacitatea instituțională și valorifica experiența anterioară cu cardurile de energie, se preconizează o creștere a sarcinii administrative, mai ales în sprijinirea persoanelor fără acces digital.

Pe plan tehnologic, aplicația STS ar putea moderniza gestionarea sprijinului social și relația cetățean-stat, reducând birocrația. Totuși, gradul scăzut de digitalizare în rândul populației vulnerabile, precum și riscurile legate de securitatea informatică și protecția datelor personale, necesită o atenție sporită.

Riscuri juridice și politice

Deși proiectul respectă cadrul constituțional și urmărește protecția consumatorilor vulnerabili, implementarea sa ar putea genera litigii, în special din partea celor excluși sau a organizațiilor neguvernamentale. Este necesară o corelare atentă cu legislația existentă, inclusiv cu Ordonanțele nr. 6/2025 și nr. 166/2022, pentru a evita conflictele juridice.

La nivel politic, specialiștii semnalează riscul politizării măsurii, mai ales în context electoral. Dacă sprijinul nu reușește să reducă efectiv sărăcia energetică, există riscul ca inițiativa să fie percepută drept un eșec politic și instituțional.

Beneficii imediate, dar cu multe provocări în implementare
Mecanismul guvernamental poate aduce avantaje sociale pe termen scurt, însă costurile bugetare mari, necesitatea unei implementări rapide și corecte, precum și riscurile tehnologice și juridice impun o gestionare atentă și transparentă.

Succesul acestei măsuri va depinde de capacitatea autorităților de a preveni excluderea socială, de a asigura securitatea datelor și de a integra sprijinul în politicile sociale existente, fără a destabiliza piața energiei sau finanțele publice.