România alocă 93 de milioane de lei din Fondul de rezervă al Guvernului pentru cotizația la fondul UE care sprijină militar Ucraina

Guvernul României a aprobat, în ședința de joi, 29 mai 2025, o hotărâre privind alocarea sumei de 93 de milioane lei din Fondul de rezervă al Guvernului pentru suplimentarea bugetului Ministerului Afacerilor Externe.

Fondurile sunt destinate plății cotizației României la bugetul Instrumentului European pentru Pace (European Peace Facility – EPF), pilonul II, aferent anului 2025. România a întârziat deja câteva zile în plata acestor sume destinate Ucrainei.

Potrivit notei de fundamentare, suma, care este echivalentul a circa 18,6 milioane de euro, reprezintă contribuția obligatorie a României, stabilită în baza Deciziei (PESC) 2021/509 a Consiliului Uniunii Europene și calculată conform coeficientului național al venitului național brut (GNI) de aproximativ 2,02% pentru anul în curs. Aceasta este parte a angajamentului asumat de România, alături de celelalte state membre UE, în cadrul Cadrului Financiar Multianual 2021-2027.

Topul ţărilor care pierd cei mai bogați oameni ai lumii în 2025 – și unde se mută cu toată averea lor

21:44

Revoltă în tech după ce Meta a refuzat să semneze codul european de bune practici pentru AI

21:18

„Termenul de plată este 14 aprilie 2025. În conformitate cu articolul 31 din 31 CD 509/2021,
perioada de grație pentru plata contribuției fără dobândă penalizatoare este de 30 de zile de
la termenul indicat în înștiințarea de plată, sens în care se impune realizarea tuturor
demersurilor necesare pentru asigurarea efectuării plății până cel târziu la data de 13 mai
2025. În caz de neplată, după această dată vor fi calculate dobânzi penalizatoare în cuantum
de 3.181 EUR/zi., până la efectuarea integrală a plății”, se arată în nota de fundamentare.

Bani din Fondul de rezervă al Guvernului pentru întărirea capacității de apărare a Ucrainei

De asemenea, documentul menționează că, în contextul actual de securitate regională, cotizația la Instrumentul European pentru Pace are în vedere, cu precădere, „întărirea capacității Ucrainei de instruire a forțelor sale armate, a capacității de apărare și a rezilienței sale. De asemenea, în contextul menținerii acțiunilor agresive ale Federației Ruse, consolidarea Instrumentului European pentru Pace devine o necesitate urgentă, care reflectă angajamente politice ale României la nivelul UE, de
furnizor de securitate”.

Instrumentul European pentru Pace a fost creat pentru a finanța acțiuni în domeniul securității și apărării care nu pot fi acoperite din bugetul UE. În special, pilonul II al EPF sprijină capacitatea de apărare a statelor terțe, în acest caz a Ucrainei, prin măsuri de instruire și livrare de echipamente, în contextul continuării agresiunii militare a Federației Ruse.

Hurezeanu, despre amânarea plății: „alegerile”

Ministrul afacerilor externe, Emilian-Horațiu Hurezeanu, justifică măsura prin necesitatea respectării angajamentelor asumate în plan european și sprijinirea rezilienței Ucrainei în fața agresiunii ruse. Viceprim-miniștrii Marian Neacșu și Tánczos Barna au avizat favorabil proiectul.

„Alegerile, discuțiile în jurul unor subiecte, faptul că Guvernul a suferit modificări la vârf și așa mai departe au dus la aceste amânări. (…) În măsura în care acest act normativ se va aproba astăzi (în ședința de guvern, n.r.), în urma discuțiilor care au loc în jurul aprobării acestui act normativ, vă pot spune (ce penalități va plăti România, n.r.)”, a spus Hurezeanu, înaintea ședinței de Guvern.

În ce privește declarațiile secretarului de stat Marco Rubio, care a anunțat ‘o nouă politică de restricție a vizelor care se va aplica responsabililor străini și persoanelor care se fac complice la cenzurarea americanilor’, Hurezeanu a precizat că România nu se află într-o astfel de situație.