România are încă peste 3,4 milioane de persoane sărace. Copiii și tinerii, printre cele mai afectate categorii, arată noile date INS

România continuă să se confrunte cu unul dintre cele mai ridicate niveluri ale sărăciei și excluziunii sociale din Uniunea Europeană, chiar dacă indicatorii publicați de Institutul Național de Statistică (INS) pentru anul 2025 arată o ușoară îmbunătățire față de anul precedent.

Potrivit celor mai recente date oficiale, 3,468 milioane de persoane trăiau anul trecut sub pragul sărăciei relative. Numărul este cu aproximativ 3,5% mai mic decât în 2024, iar rata sărăciei relative a coborât la 18,4%, în scădere cu 0,6 puncte procentuale. Chiar și în aceste condiții, amploarea fenomenului rămâne semnificativă. Alte milioane de români se confruntă cu lipsuri materiale severe sau trăiesc în gospodării în care activitatea profesională este foarte redusă, ceea ce menține România în zona statelor europene cu vulnerabilități sociale importante.

Femeile, copiii și tinerii sunt cei mai expuși riscului de sărăcie

Statistica INS evidențiază diferențe importante între diverse categorii ale populației. Rata sărăciei relative este mai ridicată în cazul femeilor decât al bărbaților. În 2025, 18,7% dintre femei se aflau sub pragul sărăciei, comparativ cu 18% dintre bărbați.

Bursa de Valori București sfidează recesiunea și atinge maxime istorice. Este începutul unei bule sau un nou ciclu de creștere?

08:53

Revoluție în inteligența artificială: modelele ieftine și eficiente schimbă regulile jocului

14:06

Cele mai vulnerabile rămân însă persoanele tinere. Cea mai mare incidență a sărăciei a fost înregistrată în rândul tinerilor cu vârste între 18 și 24 de ani, unde rata a ajuns la 25,8%. Foarte aproape se situează și copiii cu vârste între 0 și 18 ani, dintre care 23,6% trăiesc în gospodării aflate sub pragul sărăciei.

Datele arată că prezența copiilor într-o familie influențează puternic nivelul de risc. Persoanele care locuiesc în gospodării cu minori sau cu tineri dependenți cu vârste între 18 și 24 de ani au înregistrat o rată a sărăciei de 21,2%, cu aproape șapte puncte procentuale peste nivelul gospodăriilor fără copii aflați în întreținere.

În anul analizat, pragul anual al sărăciei relative a fost stabilit la 24.435 de lei pe persoană.

Pensiile și ajutoarele sociale reduc drastic numărul persoanelor sărace

Raportul INS scoate în evidență rolul major pe care îl au transferurile sociale în reducerea sărăciei.

Potrivit statisticii, fără plata pensiilor și a celorlalte forme de sprijin social, aproape jumătate dintre români ar fi ajuns sub pragul sărăciei.

„Transferurile sociale joacă un rol important în scăderea ratei sărăciei. Dacă în anul 2025 nu s-ar fi plătit pensiile şi celelalte transferuri sociale, aproape 4 din 9 persoane (44,2%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative”, arată INS.

Situația ar fi fost dramatică în special pentru pensionari. Potrivit raportului, fără pensii, aproape 88% dintre persoanele cu vârsta de peste 65 de ani s-ar fi aflat în sărăcie relativă. De asemenea, aproape jumătate dintre persoanele cu vârste între 55 și 64 de ani ar fi fost afectate.

Peste trei milioane de români suferă de lipsuri materiale severe

Pe lângă indicatorul clasic al sărăciei, INS analizează și deprivarea materială și socială severă, adică imposibilitatea gospodăriilor de a-și permite bunuri și servicii considerate esențiale pentru un trai decent. În 2025, rata deprivării materiale și sociale severe a fost de 16,8%, în scădere ușoară față de anul anterior. În cifre absolute, aproximativ 3,16 milioane de persoane s-au confruntat cu astfel de dificultăți.

Și în acest caz femeile sunt mai afectate decât bărbații, reprezentând aproape 56% dintre persoanele aflate în această situație. Cele mai vulnerabile categorii sunt copiii și vârstnicii. Deprivarea materială severă afectează 21,1% dintre copiii cu vârste de până la 18 ani și 19,2% dintre persoanele de peste 65 de ani.

Tot mai multe gospodării au o activitate profesională foarte redusă

Un alt indicator analizat de INS este intensitatea muncii în gospodării. În anul 2025, aproximativ 785.000 de persoane cu vârsta de până la 65 de ani locuiau în gospodării în care adulții au lucrat mai puțin de 20% din potențialul lor anual de muncă. Ponderea acestor persoane a crescut la 5,6%, față de 4,3% în anul anterior.

Fenomenul afectează într-o măsură mai mare femeile decât bărbații. Astfel, 6,7% dintre femeile sub 65 de ani trăiesc în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii, comparativ cu 4,6% dintre bărbați.

Peste cinci milioane de români sunt în risc de sărăcie sau excluziune socială

Indicatorul european AROPE, care măsoară simultan riscul de sărăcie, deprivarea materială și intensitatea redusă a muncii, arată că 27,4% dintre români se aflau în această situație în anul 2025.

Practic, peste 5,2 milioane de persoane sunt expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială. Și acest indicator a înregistrat o ușoară îmbunătățire față de anul precedent, când numărul persoanelor afectate era cu aproximativ 125.000 mai mare. Riscul este mai ridicat în rândul femeilor, unde ajunge la 29,1%, comparativ cu 25,6% în cazul bărbaților.

Vârsta influențează puternic acest indicator. Cele mai afectate categorii sunt tinerii între 18 și 24 de ani, unde riscul ajunge la 34,2%, și copiii cu vârste între 0 și 17 ani, pentru care indicatorul este de 32,4%.

În schimb, persoanele cu vârste între 25 și 49 de ani înregistrează cel mai redus nivel al riscului de sărăcie și excluziune socială, respectiv 23%.

Familiile numeroase și gospodăriile monoparentale sunt cele mai vulnerabile

Datele INS arată diferențe importante și în funcție de structura familiei.

Cea mai mare incidență a riscului de sărăcie sau excluziune socială este întâlnită în gospodăriile formate din doi adulți și cel puțin trei copii aflați în întreținere. În aceste familii, peste jumătate dintre persoane (50,2%) sunt expuse riscului. Urmează gospodăriile monoparentale, unde indicatorul ajunge la 45,7%, precum și familiile cu trei sau mai mulți adulți și copii, unde riscul este de 35,7%.

În cazul gospodăriilor fără copii, persoanele care locuiesc singure sunt cele mai expuse, cu o rată de 33%.

Sud-Estul și Oltenia, cele mai afectate regiuni. București-Ilfov rămâne la polul opus

Distribuția geografică a sărăciei evidențiază în continuare diferențe majore între regiunile țării. Cea mai ridicată rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială a fost înregistrată în regiunea Sud-Est, unde indicatorul a ajuns la 38%. Foarte aproape se află și regiunea Sud-Vest Oltenia, cu o rată de 36%.

La polul opus se situează regiunea București-Ilfov, unde doar 13,6% dintre locuitori sunt expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială.

Analiza INS mai arată că aproximativ 403.000 de români s-au confruntat simultan cu toate cele trei forme majore de vulnerabilitate: risc de sărăcie, deprivare materială și socială severă și trai într-o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii. Acest grup reprezintă categoria cea mai expusă excluziunii sociale și economice din România.