România își păstrează poziția de lider al clasamentului inflației din Uniunea Europeană, chiar dacă ritmul scumpirilor a încetinit în luna iulie. Prețurile au fost cu 8,2% mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce rata medie a inflației din Uniunea Europeană a fost de 3%, potrivit datelor publicate de Eurostat.
Diferența rămâne considerabilă: ritmul de creștere a prețurilor din România este de aproape trei ori mai mare decât media europeană. În zona euro, inflația a ajuns la 2,9%.
Datele Eurostat arată că România a avut în iulie cea mai ridicată rată anuală a inflației dintre toate statele membre, chiar dacă indicatorul a coborât față de luna precedentă.
În iunie, rata anuală a inflației din România era de 9,2%, iar în iulie a scăzut la 8,2%. La mare distanță de România se află Lituania, cu o inflație de 5,4%, urmată de Cipru și Bulgaria, fiecare cu 4,4%. La polul opus se află Suedia, cu o rată anuală de numai 0,3%, Cehia, cu 1,3%, și Danemarca și Ungaria, ambele cu 1,6%.
În total, rata anuală a inflației a scăzut în 15 state membre în luna iulie, inclusiv în România. În alte trei țări a rămas stabilă, iar în nouă state a crescut.
În zona euro, rata anuală a inflației a crescut ușor, de la 2,8% în iunie la 2,9% în iulie.
Cea mai importantă contribuție la inflația anuală din zona euro a venit din partea serviciilor, care au contribuit cu 1,55 puncte procentuale. Energia a avut o contribuție de 0,94 puncte procentuale, iar alimentele, alcoolul și tutunul au adăugat 0,23 puncte procentuale.
Comparativ cu aceste niveluri, România continuă să aibă o dinamică mult mai rapidă a prețurilor.
Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată că rata anuală a inflației a coborât în iulie la 8,16%, de la 10,42% în iunie.
Însă scumpirile nu au fost uniforme.
Serviciile au înregistrat cea mai mare creștere, de 13,67% față de iulie 2025. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 7,93%, iar mărfurile alimentare au avut o creștere de 5,03%.
La nivel lunar, indicele prețurilor de consum a fost în iulie 2026 de 100,58% față de iunie.
De la începutul anului, rata inflației a ajuns la 4,4%, iar rata medie a modificării prețurilor în ultimele 12 luni, august 2025 – iulie 2026, comparativ cu precedentele 12 luni, a fost de 9,8%.
Și indicatorul armonizat utilizat pentru comparațiile la nivel european confirmă presiunea ridicată asupra prețurilor din România. Indicele armonizat al prețurilor de consum a crescut în iulie cu 0,42% față de luna precedentă, iar rata anuală calculată pe baza acestui indicator a fost de 8,2%.
În perioada august 2025 – iulie 2026, rata medie a modificării prețurilor calculată prin IAPC a fost de 8,8%.
Astfel, chiar și după scăderea semnificativă din iulie, România rămâne mult peste nivelurile înregistrate în majoritatea economiilor europene.
Presiunile inflaționiste au determinat și Banca Națională a României să revizuiască în creștere estimarea pentru finalul acestui an.
BNR a majorat prognoza de inflație pentru sfârșitul lui 2026 de la 3,9% la 5,5%. Pentru finalul anului 2027, banca centrală estimează o rată de 2,9%, potrivit datelor prezentate în luna mai de guvernatorul Mugur Isărescu.
Diferența dintre nivelul actual al inflației și prognoza de final de an arată că banca centrală anticipează o încetinire importantă a scumpirilor în lunile următoare.
Totuși, România pornește de la un nivel mult mai ridicat decât celelalte economii europene, iar revenirea inflației spre ținta de stabilitate a prețurilor rămâne o provocare.
Datele din iulie arată, așadar, o îmbunătățire față de luna precedentă, dar nu și o schimbare a poziției României în clasamentul european. Cu o inflație de 8,2%, România se află la o distanță de 5,2 puncte procentuale față de media UE și de 5,3 puncte procentuale față de zona euro. Mai mult, diferența față de Bulgaria, care are o inflație de 4,4%, este de 3,8 puncte procentuale, în timp ce față de Suedia, aflată la minimumul european, diferența ajunge la 7,9 puncte procentuale.
Scăderea inflației de la 9,2% la 8,2% reprezintă un pas în direcția corectă, însă ritmul scumpirilor rămâne departe de cel înregistrat în restul Uniunii Europene. Pentru populație și companii, nivelul ridicat al inflației continuă să însemne presiune asupra puterii de cumpărare și asupra costurilor, în special în condițiile în care serviciile înregistrează în continuare creșteri de două cifre.