România, la coada Europei la cheltuielile pentru educație. Doar 3% din PIB, față de 6,8% în Suedia

România se află pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește ponderea cheltuielilor publice pentru educație în Produsul Intern Brut. Datele Eurostat pentru anul 2023 arată că țara noastră a alocat doar 3% din PIB pentru acest domeniu, în timp ce statele aflate în fruntea clasamentului au direcționat procente semnificativ mai mari către sistemul de învățământ.

Diferența este evidentă în special în raport cu țările nordice. Suedia, aflată pe primul loc, a alocat educației 6,8% din PIB, adică mai mult decât dublul ponderii înregistrate în România. Datele includ cheltuielile publice pentru mai multe niveluri de educație, de la învățământul preșcolar până la cel universitar, conform Eurostat.

Țările nordice, în fruntea clasamentului

Suedia este statul european care a acordat cea mai mare pondere din PIB finanțării publice a educației, cu 6,8%.

România a redus deficitul bugetar la 7,8% din PIB în 2025, confirmă Eurostat. Consolidarea fiscală trebuie să continue

09:51

Bursa de Valori București a încheiat ședința în scădere. Indicele BET s-a depreciat cu 0,76%

08:43

Finlanda și Danemarca se află, de asemenea, în partea superioară a clasamentului, ambele alocând peste 5% din PIB pentru educație.

Printre statele cu cheltuieli ridicate se numără și Țările de Jos, Belgia și Franța, care au direcționat, la rândul lor, mai mult de 5% din PIB către acest sector.

Austria completează grupul statelor europene cu o pondere importantă a cheltuielilor publice destinate educației.

Diferența față de România este astfel considerabilă. Dacă în România trei lei din fiecare sută de lei produși în economie au fost echivalentul cheltuielilor publice pentru educație, în Suedia ponderea a fost de peste două ori mai mare.

Bulgaria alocă mai mult decât România

România se află în urma mai multor state din Europa Centrală și de Est, inclusiv a unor țări vecine. Bulgaria a alocat în 2023 peste 4% din PIB pentru educație, depășind astfel România cu mai mult de un punct procentual.

Și Ungaria a înregistrat o pondere mai ridicată, apropiată de 4% din PIB.

Chiar dacă Ungaria se află în partea inferioară a clasamentului european, nivelul cheltuielilor publice pentru educație rămâne peste cel consemnat de România.

Diferența este cu atât mai relevantă cu cât statele din regiune se confruntă cu provocări similare legate de modernizarea sistemelor de învățământ, deficitul de personal și necesitatea adaptării educației la cerințele unei economii în schimbare.

România, printre ultimele state din UE

La celălalt capăt al clasamentului, România este urmată sau se află în apropierea unor state precum Grecia și Malta, însă și acestea au depășit pragul de 3% din PIB.

Astfel, datele pentru 2023 evidențiază o diferență importantă între România și media europeană în ceea ce privește resursele publice direcționate către educație.

Ponderea de numai 3% din PIB plasează România într-o poziție nefavorabilă în raport cu majoritatea statelor membre, în condițiile în care educația reprezintă unul dintre domeniile esențiale pentru dezvoltarea capitalului uman și pentru competitivitatea pe termen lung.

Diferența de finanțare se vede în clasamentul european

Clasamentul Eurostat arată că statele care acordă o pondere mai mare din PIB educației se concentrează în special în nordul și vestul Europei.

Suedia, Finlanda și Danemarca se remarcă prin nivelurile ridicate ale finanțării publice, în timp ce Belgia, Franța și Țările de Jos depășesc, de asemenea, pragul de 5%.

România, cu 3% din PIB, se află mult sub aceste niveluri și chiar sub țări din regiune precum Bulgaria și Ungaria.

Diferența nu înseamnă însă automat că un procent mai mare din PIB garantează rezultate educaționale superioare, deoarece eficiența cheltuirii banilor, structura sistemului și modul în care sunt distribuite resursele sunt, la rândul lor, importante.

Totuși, datele Eurostat evidențiază clar amploarea decalajului financiar dintre România și unele dintre cele mai dezvoltate sisteme educaționale europene.