Prima pagină » România, cel mai mare deficit de cont curent din UE în primul trimestru al lui 2025! Ce spun ultimele date Eurostat

România, cel mai mare deficit de cont curent din UE în primul trimestru al lui 2025! Ce spun ultimele date Eurostat

România, cel mai mare deficit de cont curent din UE în primul trimestru al lui 2025! Ce spun ultimele date Eurostat
Banca Mondială reduce prognoza de creștere pentru România

România se află în centrul atenției economice europene după ce datele oficiale publicate recent de Oficiul European de Statistică (Eurostat) au confirmat că țara noastră a înregistrat în primul trimestru din 2025 cel mai ridicat deficit de cont curent din Uniunea Europeană. Acest dezechilibru financiar a ajuns la o valoare record de minus 6,9 miliarde de euro, în creștere semnificativă față de aceeași perioadă a anului trecut, când deficitul era de 4,2 miliarde de euro.

Contextul general al Uniunii Europene

În ansamblu, Uniunea Europeană a raportat un excedent de cont curent de 114 miliarde de euro în primele trei luni ale anului 2025, echivalentul a 2,5% din PIB-ul total al blocului comunitar. Aceasta reprezintă o creștere față de trimestrul anterior, când surplusul a fost de 88,9 miliarde de euro (2% din PIB), însă o scădere față de primul trimestru din 2024, când excedentul a fost de 132,3 miliarde de euro (3% din PIB).

Dintre cele 27 de state membre, 13 au înregistrat excedente de cont curent, iar pe primele poziții se află Germania, cu un surplus impresionant de 74,5 miliarde de euro, urmată de Țările de Jos (28,2 miliarde de euro), Suedia (10,6 miliarde de euro), Danemarca (8,3 miliarde de euro), Spania (7,6 miliarde de euro) și Irlanda (6,6 miliarde de euro). În schimb, alte 12 țări, inclusiv România, au raportat deficite, iar Portugalia a înregistrat un echilibru aproape perfect.

România – lider la deficitul de cont curent

România se detașează negativ în acest clasament, cu un deficit de 6,9 miliarde de euro în primul trimestru din 2025, o creștere alarmantă față de minus 4,2 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut. Această situație pune România pe primul loc în UE la capitolul dezechilibru extern, depășind țări precum Grecia (minus 4,5 miliarde de euro) și Croația (minus 3,9 miliarde de euro).

Deficitul de cont curent reflectă în principal dezechilibrul dintre importurile și exporturile de bunuri, servicii, venituri și transferuri curente. În cazul României, balanța serviciilor continuă să fie un punct pozitiv, cu un excedent de 2,4 miliarde de euro, care însă nu reușește să compenseze deficitul comercial semnificativ.

Relațiile comerciale ale UE cu restul lumii

Uniunea Europeană a înregistrat în primul trimestru al anului 2025 excedente considerabile pe relațiile comerciale cu mai multe țări și regiuni importante. Cele mai mari surplusuri au fost raportate în relația cu Marea Britanie (67,9 miliarde de euro), SUA (12,8 miliarde de euro), Elveția (12,3 miliarde de euro), Canada (11,9 miliarde de euro), Brazilia (11,1 miliarde de euro), Hong Kong (8,7 miliarde de euro), centrele financiare offshore (5,1 miliarde de euro) și Japonia (4 miliarde de euro).

Pe de altă parte, UE a înregistrat deficite importante în relația cu China (-49,2 miliarde de euro), India (-2,3 miliarde de euro) și Rusia (-1,2 miliarde de euro), reflectând dezechilibrele comerciale globale și impactul politicilor comerciale și sancțiunilor.

Evoluția recentă a deficitului României

Datele Băncii Naționale a României (BNR) confirmă această tendință de deteriorare a contului curent. În primul trimestru din 2025, deficitul balanței de plăți a României a depășit 7,6 miliarde de euro, în creștere cu peste 80% față de aceeași perioadă a anului anterior. Această creștere accentuată a deficitului reflectă atât creșterea importurilor, cât și dificultățile în menținerea unui echilibru comercial sănătos.

În trimestrul patru din 2024, România înregistra deja un deficit de cont curent de 9,4 miliarde de euro, cel mai ridicat din UE, în creștere față de 8,5 miliarde de euro în trimestrul trei. Aceste cifre arată o tendință de adâncire a dezechilibrului extern, care reprezintă o provocare majoră pentru economia națională.

Implicațiile economice și perspectivele viitoare

Deficitul de cont curent ridicat poate avea efecte negative pe termen mediu și lung, inclusiv presiuni asupra cursului de schimb, creșterea datoriei externe și vulnerabilitate la șocuri externe. Pentru România, menținerea unui deficit atât de mare în contextul unei economii în creștere ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea politicilor economice și comerciale actuale.

Pe termen scurt, este esențial ca autoritățile să stimuleze exporturile și să gestioneze cu prudență importurile, în paralel cu atragerea de investiții străine care să susțină echilibrul balanței de plăți. De asemenea, diversificarea partenerilor comerciali și creșterea competitivității industriei autohtone sunt pași necesari pentru a reduce dependența de importuri și pentru a diminua deficitul.

Alte articole importante
O companie românească îl ironizează pe Donald Trump într-o reclamă devenită virală
Companii
O companie românească îl ironizează pe Donald Trump într-o reclamă devenită virală
O companie românească de apă minerală a atras atenția pe rețelele sociale cu o reclamă în care îl ironizează indirect pe președintele american Donald Trump. Mesajul publicitar pornește de la culoarea portocalie și face mai multe aluzii la declarații și poziții asociate liderului american. „Nu tot ce este portocaliu creează controverse”, este introducerea reclamei pentru […]
BNR: Inflația va scădea puternic în trimestrul III, dar va reveni în ținta de 2,5% abia la finalul lui 2027
Macroeconomie
BNR: Inflația va scădea puternic în trimestrul III, dar va reveni în ținta de 2,5% abia la finalul lui 2027
Banca Națională a României estimează o scădere importantă a inflației în trimestrul al treilea din 2026, după ce efectele directe ale eliminării plafonului la energia electrică și ale majorării TVA și accizelor se vor epuiza. Cu toate acestea, revenirea inflației în intervalul țintit de banca centrală va fi mai lentă decât se anticipa anterior, iar […]
Datoria SUA de 40 de trilioane de dolari pune presiune pe Europa. Ce riscuri apar pentru economiile UE
Economie mondială
Datoria SUA de 40 de trilioane de dolari pune presiune pe Europa. Ce riscuri apar pentru economiile UE
Datoria guvernului Statelor Unite, care a depășit pragul de 40 de trilioane de dolari, începe să aibă efecte dincolo de economia americană. Creșterea costurilor de finanțare în SUA se transmite pe piețele internaționale, iar guvernele europene sunt obligate să concureze cu Washingtonul pentru capital într-un moment în care au nevoie de bani pentru apărare, energie […]
Afacerile din comerțul auto au scăzut ușor în primul semestru. Piața a fost trasă în jos de motociclete și service-uri
Companii
Afacerile din comerțul auto au scăzut ușor în primul semestru. Piața a fost trasă în jos de motociclete și service-uri
Cifra de afaceri din comerțul cu autovehicule și motociclete a scăzut cu 0,4% în primele șase luni din 2026, în serie brută, comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). Evoluția a fost determinată în principal de scăderile din comerțul cu motociclete, din activitățile de întreținere […]
BNR lansează prima monedă românească în formă de tablou. Emisiunea din argint, dedicată lui Nicolae Tonitza, costă 1.150 de lei
Bănci-Asigurări-IFN
BNR lansează prima monedă românească în formă de tablou. Emisiunea din argint, dedicată lui Nicolae Tonitza, costă 1.150 de lei
Banca Națională a României lansează, începând de luni, o emisiune numismatică inedită dedicată pictorului Nicolae Tonitza, la 140 de ani de la nașterea artistului. Este prima monedă din circuitul numismatic românesc realizată în formă dreptunghiulară, asemenea unui tablou. Moneda este confecționată din argint, este colorată și realizată în calitatea Proof, fiind destinată colecționarilor. Emisiunea marchează […]
România a atras 5,4% din investițiile imobiliare din marile economii ale regiunii. Piața locală ar putea ajunge la 1 miliard de euro în 2026
Macroeconomie
România a atras 5,4% din investițiile imobiliare din marile economii ale regiunii. Piața locală ar putea ajunge la 1 miliard de euro în 2026
Piața românească de investiții imobiliare a atras tranzacții de aproximativ 300 de milioane de euro în primul semestru din 2026, în scădere față de cele circa 400 de milioane de euro consemnate în aceeași perioadă a anului trecut. România a reprezentat astfel aproximativ 5,4% din volumul investițiilor imobiliare realizate în cele mai importante șase economii […]