Prima pagină » România, cel mai mare deficit de cont curent din UE în primul trimestru al lui 2025! Ce spun ultimele date Eurostat

România, cel mai mare deficit de cont curent din UE în primul trimestru al lui 2025! Ce spun ultimele date Eurostat

România, cel mai mare deficit de cont curent din UE în primul trimestru al lui 2025! Ce spun ultimele date Eurostat
Banca Mondială reduce prognoza de creștere pentru România

România se află în centrul atenției economice europene după ce datele oficiale publicate recent de Oficiul European de Statistică (Eurostat) au confirmat că țara noastră a înregistrat în primul trimestru din 2025 cel mai ridicat deficit de cont curent din Uniunea Europeană. Acest dezechilibru financiar a ajuns la o valoare record de minus 6,9 miliarde de euro, în creștere semnificativă față de aceeași perioadă a anului trecut, când deficitul era de 4,2 miliarde de euro.

Contextul general al Uniunii Europene

În ansamblu, Uniunea Europeană a raportat un excedent de cont curent de 114 miliarde de euro în primele trei luni ale anului 2025, echivalentul a 2,5% din PIB-ul total al blocului comunitar. Aceasta reprezintă o creștere față de trimestrul anterior, când surplusul a fost de 88,9 miliarde de euro (2% din PIB), însă o scădere față de primul trimestru din 2024, când excedentul a fost de 132,3 miliarde de euro (3% din PIB).

Dintre cele 27 de state membre, 13 au înregistrat excedente de cont curent, iar pe primele poziții se află Germania, cu un surplus impresionant de 74,5 miliarde de euro, urmată de Țările de Jos (28,2 miliarde de euro), Suedia (10,6 miliarde de euro), Danemarca (8,3 miliarde de euro), Spania (7,6 miliarde de euro) și Irlanda (6,6 miliarde de euro). În schimb, alte 12 țări, inclusiv România, au raportat deficite, iar Portugalia a înregistrat un echilibru aproape perfect.

România – lider la deficitul de cont curent

România se detașează negativ în acest clasament, cu un deficit de 6,9 miliarde de euro în primul trimestru din 2025, o creștere alarmantă față de minus 4,2 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut. Această situație pune România pe primul loc în UE la capitolul dezechilibru extern, depășind țări precum Grecia (minus 4,5 miliarde de euro) și Croația (minus 3,9 miliarde de euro).

Deficitul de cont curent reflectă în principal dezechilibrul dintre importurile și exporturile de bunuri, servicii, venituri și transferuri curente. În cazul României, balanța serviciilor continuă să fie un punct pozitiv, cu un excedent de 2,4 miliarde de euro, care însă nu reușește să compenseze deficitul comercial semnificativ.

Relațiile comerciale ale UE cu restul lumii

Uniunea Europeană a înregistrat în primul trimestru al anului 2025 excedente considerabile pe relațiile comerciale cu mai multe țări și regiuni importante. Cele mai mari surplusuri au fost raportate în relația cu Marea Britanie (67,9 miliarde de euro), SUA (12,8 miliarde de euro), Elveția (12,3 miliarde de euro), Canada (11,9 miliarde de euro), Brazilia (11,1 miliarde de euro), Hong Kong (8,7 miliarde de euro), centrele financiare offshore (5,1 miliarde de euro) și Japonia (4 miliarde de euro).

Pe de altă parte, UE a înregistrat deficite importante în relația cu China (-49,2 miliarde de euro), India (-2,3 miliarde de euro) și Rusia (-1,2 miliarde de euro), reflectând dezechilibrele comerciale globale și impactul politicilor comerciale și sancțiunilor.

Evoluția recentă a deficitului României

Datele Băncii Naționale a României (BNR) confirmă această tendință de deteriorare a contului curent. În primul trimestru din 2025, deficitul balanței de plăți a României a depășit 7,6 miliarde de euro, în creștere cu peste 80% față de aceeași perioadă a anului anterior. Această creștere accentuată a deficitului reflectă atât creșterea importurilor, cât și dificultățile în menținerea unui echilibru comercial sănătos.

În trimestrul patru din 2024, România înregistra deja un deficit de cont curent de 9,4 miliarde de euro, cel mai ridicat din UE, în creștere față de 8,5 miliarde de euro în trimestrul trei. Aceste cifre arată o tendință de adâncire a dezechilibrului extern, care reprezintă o provocare majoră pentru economia națională.

Implicațiile economice și perspectivele viitoare

Deficitul de cont curent ridicat poate avea efecte negative pe termen mediu și lung, inclusiv presiuni asupra cursului de schimb, creșterea datoriei externe și vulnerabilitate la șocuri externe. Pentru România, menținerea unui deficit atât de mare în contextul unei economii în creștere ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea politicilor economice și comerciale actuale.

Pe termen scurt, este esențial ca autoritățile să stimuleze exporturile și să gestioneze cu prudență importurile, în paralel cu atragerea de investiții străine care să susțină echilibrul balanței de plăți. De asemenea, diversificarea partenerilor comerciali și creșterea competitivității industriei autohtone sunt pași necesari pentru a reduce dependența de importuri și pentru a diminua deficitul.

Alte articole importante
Procesul privind prețurile stabilite cu ajutorul AI la McDonald’s ridică noi întrebări antitrust
Economie mondială
Procesul privind prețurile stabilite cu ajutorul AI la McDonald’s ridică noi întrebări antitrust
Un proces federal intentat împotriva McDonald’s în Statele Unite aduce inteligența artificială în centrul unei noi dispute privind limitele legislației antitrust. Reclamanții susțin că lanțul de restaurante ar fi folosit un sistem de stabilire și recomandare a prețurilor alimentat de algoritmi pentru a coordona prețurile în cadrul rețelei sale de francize, în detrimentul consumatorilor. Compania […]
Curtea de Conturi Europeană: 3,8% din cheltuielile UE din 2025 au fost afectate de erori. Fondurile de coeziune au cea mai mare rată
Economie mondială
Curtea de Conturi Europeană: 3,8% din cheltuielile UE din 2025 au fost afectate de erori. Fondurile de coeziune au cea mai mare rată
Curtea de Conturi Europeană (ECA) avertizează că nivelul erorilor din cheltuielile Uniunii Europene a crescut în 2025 și rămâne peste pragul considerat semnificativ de auditori. Rata estimată a erorilor a ajuns la 3,8%, de la 3,6% în 2024, ceea ce a determinat Curtea să emită, pentru al șaptelea an consecutiv, o opinie contrară asupra cheltuielilor […]
Trei sferturi dintre constructorii români văd fiscalitatea drept o amenințare pentru afaceri. Întârzierile la plăți sunt principalul risc
Macroeconomie
Trei sferturi dintre constructorii români văd fiscalitatea drept o amenințare pentru afaceri. Întârzierile la plăți sunt principalul risc
Aproape 77% dintre companiile de construcții din România consideră că actualul context politic și fiscal reprezintă o amenințare directă pentru afacerile lor, iar întârzierile la plăți și decontări sunt principalul risc indicat de antreprenori. În același timp, mai mult de jumătate dintre firmele analizate se așteaptă ca cifra de afaceri să crească în 2026, susținute […]
Bucureștiul, pe ultimul loc într-un clasament Greenpeace privind tranziția sistemelor de încălzire urbană
Macroeconomie
Bucureștiul, pe ultimul loc într-un clasament Greenpeace privind tranziția sistemelor de încălzire urbană
Bucureștiul se află pe ultimul loc într-un clasament realizat de Greenpeace Europa Centrală și de Est privind tranziția sistemelor de încălzire urbană de la combustibili fosili către soluții mai sustenabile. Capitala României este plasată alături de Atena și Roma la coada evaluării, în principal din cauza dependenței ridicate de gaz, a unei planificări incomplete la […]
Banca Mondială: România face cea mai ambițioasă ajustare fiscală din Europa și Asia Centrală, dar economia va scădea cu 0,5% în 2026
Macroeconomie
Banca Mondială: România face cea mai ambițioasă ajustare fiscală din Europa și Asia Centrală, dar economia va scădea cu 0,5% în 2026
România derulează în 2026 cea mai ambițioasă ajustare fiscală din regiunea Europa și Asia Centrală (ECA), într-un moment în care consolidarea bugetară începe să apese asupra cererii interne și economiei, potrivit celei mai recente ediții a raportului economic regional al Băncii Mondiale. Deficitul bugetar al României este estimat să scadă cu aproape două puncte procentuale […]
Veniturile gospodăriilor au trecut de 10.000 de lei pe lună în T2 2026. Cheltuielile au ajuns la 8.650 de lei
Macroeconomie
Veniturile gospodăriilor au trecut de 10.000 de lei pe lună în T2 2026. Cheltuielile au ajuns la 8.650 de lei
Veniturile totale medii ale unei gospodării din România au ajuns la 10.204 lei pe lună în trimestrul al doilea din 2026, în creștere cu 8% față de primele trei luni ale anului, în termeni nominali, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Avansul față de aceeași perioadă din 2025 a fost de 7,4%. […]