Prima pagină » România, cel mai mare deficit de cont curent din UE în primul trimestru al lui 2025! Ce spun ultimele date Eurostat

România, cel mai mare deficit de cont curent din UE în primul trimestru al lui 2025! Ce spun ultimele date Eurostat

România, cel mai mare deficit de cont curent din UE în primul trimestru al lui 2025! Ce spun ultimele date Eurostat
Banca Mondială reduce prognoza de creștere pentru România

România se află în centrul atenției economice europene după ce datele oficiale publicate recent de Oficiul European de Statistică (Eurostat) au confirmat că țara noastră a înregistrat în primul trimestru din 2025 cel mai ridicat deficit de cont curent din Uniunea Europeană. Acest dezechilibru financiar a ajuns la o valoare record de minus 6,9 miliarde de euro, în creștere semnificativă față de aceeași perioadă a anului trecut, când deficitul era de 4,2 miliarde de euro.

Contextul general al Uniunii Europene

În ansamblu, Uniunea Europeană a raportat un excedent de cont curent de 114 miliarde de euro în primele trei luni ale anului 2025, echivalentul a 2,5% din PIB-ul total al blocului comunitar. Aceasta reprezintă o creștere față de trimestrul anterior, când surplusul a fost de 88,9 miliarde de euro (2% din PIB), însă o scădere față de primul trimestru din 2024, când excedentul a fost de 132,3 miliarde de euro (3% din PIB).

Dintre cele 27 de state membre, 13 au înregistrat excedente de cont curent, iar pe primele poziții se află Germania, cu un surplus impresionant de 74,5 miliarde de euro, urmată de Țările de Jos (28,2 miliarde de euro), Suedia (10,6 miliarde de euro), Danemarca (8,3 miliarde de euro), Spania (7,6 miliarde de euro) și Irlanda (6,6 miliarde de euro). În schimb, alte 12 țări, inclusiv România, au raportat deficite, iar Portugalia a înregistrat un echilibru aproape perfect.

România – lider la deficitul de cont curent

România se detașează negativ în acest clasament, cu un deficit de 6,9 miliarde de euro în primul trimestru din 2025, o creștere alarmantă față de minus 4,2 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut. Această situație pune România pe primul loc în UE la capitolul dezechilibru extern, depășind țări precum Grecia (minus 4,5 miliarde de euro) și Croația (minus 3,9 miliarde de euro).

Deficitul de cont curent reflectă în principal dezechilibrul dintre importurile și exporturile de bunuri, servicii, venituri și transferuri curente. În cazul României, balanța serviciilor continuă să fie un punct pozitiv, cu un excedent de 2,4 miliarde de euro, care însă nu reușește să compenseze deficitul comercial semnificativ.

Relațiile comerciale ale UE cu restul lumii

Uniunea Europeană a înregistrat în primul trimestru al anului 2025 excedente considerabile pe relațiile comerciale cu mai multe țări și regiuni importante. Cele mai mari surplusuri au fost raportate în relația cu Marea Britanie (67,9 miliarde de euro), SUA (12,8 miliarde de euro), Elveția (12,3 miliarde de euro), Canada (11,9 miliarde de euro), Brazilia (11,1 miliarde de euro), Hong Kong (8,7 miliarde de euro), centrele financiare offshore (5,1 miliarde de euro) și Japonia (4 miliarde de euro).

Pe de altă parte, UE a înregistrat deficite importante în relația cu China (-49,2 miliarde de euro), India (-2,3 miliarde de euro) și Rusia (-1,2 miliarde de euro), reflectând dezechilibrele comerciale globale și impactul politicilor comerciale și sancțiunilor.

Evoluția recentă a deficitului României

Datele Băncii Naționale a României (BNR) confirmă această tendință de deteriorare a contului curent. În primul trimestru din 2025, deficitul balanței de plăți a României a depășit 7,6 miliarde de euro, în creștere cu peste 80% față de aceeași perioadă a anului anterior. Această creștere accentuată a deficitului reflectă atât creșterea importurilor, cât și dificultățile în menținerea unui echilibru comercial sănătos.

În trimestrul patru din 2024, România înregistra deja un deficit de cont curent de 9,4 miliarde de euro, cel mai ridicat din UE, în creștere față de 8,5 miliarde de euro în trimestrul trei. Aceste cifre arată o tendință de adâncire a dezechilibrului extern, care reprezintă o provocare majoră pentru economia națională.

Implicațiile economice și perspectivele viitoare

Deficitul de cont curent ridicat poate avea efecte negative pe termen mediu și lung, inclusiv presiuni asupra cursului de schimb, creșterea datoriei externe și vulnerabilitate la șocuri externe. Pentru România, menținerea unui deficit atât de mare în contextul unei economii în creștere ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea politicilor economice și comerciale actuale.

Pe termen scurt, este esențial ca autoritățile să stimuleze exporturile și să gestioneze cu prudență importurile, în paralel cu atragerea de investiții străine care să susțină echilibrul balanței de plăți. De asemenea, diversificarea partenerilor comerciali și creșterea competitivității industriei autohtone sunt pași necesari pentru a reduce dependența de importuri și pentru a diminua deficitul.

Alte articole importante
Valentin Ionescu, președintele ISF: Peste 30.000 de români au participat la programele Institutului Financiar Român. Educația financiară schimbă comportamentele de economisire și investiții
Valentin Ionescu, președintele ISF: Peste 30.000 de români au participat la programele Institutului Financiar Român. Educația financiară schimbă comportamentele de economisire și investiții
Institutul de Studii Financiare (ISF) a depășit pragul de 30.000 de participanți în programele sale educaționale derulate în 2025, consolidându-și rolul în creșterea nivelului de educație financiară din România. Potrivit lui Valentin Ionescu, președintele ISF, educația financiară are un impact direct asupra accesului la finanțare, asupra comportamentului de economisire și asupra deschiderii către antreprenoriat și […]
România închide o rană diplomatică veche de peste trei decenii. Cât trebuie să plătim SUA pentru „Afacerea bumbacului” din anii ’90
România închide o rană diplomatică veche de peste trei decenii. Cât trebuie să plătim SUA pentru „Afacerea bumbacului” din anii ’90
România face, în sfârșit, un pas decisiv pentru a închide una dintre cele mai vechi și sensibile datorii externe rămase din perioada de tranziție postcomunistă. Guvernul a aprobat cadrul legal necesar pentru achitarea unei datorii istorice către Statele Unite ale Americii, aferentă importurilor de bumbac-fibră realizate la începutul anilor ’90, într-un episod controversat cunoscut drept […]
Cum rămâne competitiv cel mai mare producător auto european
Companii
Cum rămâne competitiv cel mai mare producător auto european
Cel mai mare producător auto european își adaptează strategia pentru a rămâne competitiv pe o piață globală dinamică și tehnologizată. Politica prevede investiții în electrificare, digitalizare și eficientizarea lanțurilor de producție. Scopul este acela de a răspunde cerințelor în continuă schimbare ale consumatorilor și reglementărilor internaționale. Cel mai mare producător auto european va continua reducerile […]
TikTok a semnat un acord prin care evită blocarea în SUA
Companii
TikTok a semnat un acord prin care evită blocarea în SUA
TikTok a semnat un acord foarte important care îi permite să evite blocarea platformei de socializare în Statele Unite. Înțelegerea stabilește reguli și măsuri de conformitate menite să răspundă preocupărilor autorităților privind securitatea datelor și conținutul distribuit pe platformă. TikTok evită blocarea prin încheierea unui acord prin care va fi deținută în coproprietate cu firme […]
Țara din UE cu cele mai supraevaluate locuințe
Țara din UE cu cele mai supraevaluate locuințe
Un nou raport al Comisiei Europene arată că, într-o țară din UE, sunt cele mai supraevaluate locuințe din tot blocul comunitar. Această statistică evidențiază o serie de dezechilibre în ceea ce privește prețurile, în raport cu veniturile și cu costurile reale de trai. Astfel,  se creează o serie de riscuri pentru cumpărători și investitori. Care […]
Carburanții se scumpesc din nou. Cât vom plăti la pompă în 2026
Carburanții se scumpesc din nou. Cât vom plăti la pompă în 2026
Carburanții se vor scumpi din nou, de la 1 ianuarie 2026, iar românii se pregătesc pentru majorări semnificative la pompă. Creșterea prețurilor este influențată de o serie de factori internaționali, precum și de evoluția costurilor de producție și de transport. Carburanții se scumpesc de la 1 ianuarie 2026. Cât va costa un plin de anul […]