Prima pagină » România, cel mai mare deficit de cont curent din UE în primul trimestru al lui 2025! Ce spun ultimele date Eurostat

România, cel mai mare deficit de cont curent din UE în primul trimestru al lui 2025! Ce spun ultimele date Eurostat

România, cel mai mare deficit de cont curent din UE în primul trimestru al lui 2025! Ce spun ultimele date Eurostat
Banca Mondială reduce prognoza de creștere pentru România

România se află în centrul atenției economice europene după ce datele oficiale publicate recent de Oficiul European de Statistică (Eurostat) au confirmat că țara noastră a înregistrat în primul trimestru din 2025 cel mai ridicat deficit de cont curent din Uniunea Europeană. Acest dezechilibru financiar a ajuns la o valoare record de minus 6,9 miliarde de euro, în creștere semnificativă față de aceeași perioadă a anului trecut, când deficitul era de 4,2 miliarde de euro.

Contextul general al Uniunii Europene

În ansamblu, Uniunea Europeană a raportat un excedent de cont curent de 114 miliarde de euro în primele trei luni ale anului 2025, echivalentul a 2,5% din PIB-ul total al blocului comunitar. Aceasta reprezintă o creștere față de trimestrul anterior, când surplusul a fost de 88,9 miliarde de euro (2% din PIB), însă o scădere față de primul trimestru din 2024, când excedentul a fost de 132,3 miliarde de euro (3% din PIB).

Dintre cele 27 de state membre, 13 au înregistrat excedente de cont curent, iar pe primele poziții se află Germania, cu un surplus impresionant de 74,5 miliarde de euro, urmată de Țările de Jos (28,2 miliarde de euro), Suedia (10,6 miliarde de euro), Danemarca (8,3 miliarde de euro), Spania (7,6 miliarde de euro) și Irlanda (6,6 miliarde de euro). În schimb, alte 12 țări, inclusiv România, au raportat deficite, iar Portugalia a înregistrat un echilibru aproape perfect.

România – lider la deficitul de cont curent

România se detașează negativ în acest clasament, cu un deficit de 6,9 miliarde de euro în primul trimestru din 2025, o creștere alarmantă față de minus 4,2 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut. Această situație pune România pe primul loc în UE la capitolul dezechilibru extern, depășind țări precum Grecia (minus 4,5 miliarde de euro) și Croația (minus 3,9 miliarde de euro).

Deficitul de cont curent reflectă în principal dezechilibrul dintre importurile și exporturile de bunuri, servicii, venituri și transferuri curente. În cazul României, balanța serviciilor continuă să fie un punct pozitiv, cu un excedent de 2,4 miliarde de euro, care însă nu reușește să compenseze deficitul comercial semnificativ.

Relațiile comerciale ale UE cu restul lumii

Uniunea Europeană a înregistrat în primul trimestru al anului 2025 excedente considerabile pe relațiile comerciale cu mai multe țări și regiuni importante. Cele mai mari surplusuri au fost raportate în relația cu Marea Britanie (67,9 miliarde de euro), SUA (12,8 miliarde de euro), Elveția (12,3 miliarde de euro), Canada (11,9 miliarde de euro), Brazilia (11,1 miliarde de euro), Hong Kong (8,7 miliarde de euro), centrele financiare offshore (5,1 miliarde de euro) și Japonia (4 miliarde de euro).

Pe de altă parte, UE a înregistrat deficite importante în relația cu China (-49,2 miliarde de euro), India (-2,3 miliarde de euro) și Rusia (-1,2 miliarde de euro), reflectând dezechilibrele comerciale globale și impactul politicilor comerciale și sancțiunilor.

Evoluția recentă a deficitului României

Datele Băncii Naționale a României (BNR) confirmă această tendință de deteriorare a contului curent. În primul trimestru din 2025, deficitul balanței de plăți a României a depășit 7,6 miliarde de euro, în creștere cu peste 80% față de aceeași perioadă a anului anterior. Această creștere accentuată a deficitului reflectă atât creșterea importurilor, cât și dificultățile în menținerea unui echilibru comercial sănătos.

În trimestrul patru din 2024, România înregistra deja un deficit de cont curent de 9,4 miliarde de euro, cel mai ridicat din UE, în creștere față de 8,5 miliarde de euro în trimestrul trei. Aceste cifre arată o tendință de adâncire a dezechilibrului extern, care reprezintă o provocare majoră pentru economia națională.

Implicațiile economice și perspectivele viitoare

Deficitul de cont curent ridicat poate avea efecte negative pe termen mediu și lung, inclusiv presiuni asupra cursului de schimb, creșterea datoriei externe și vulnerabilitate la șocuri externe. Pentru România, menținerea unui deficit atât de mare în contextul unei economii în creștere ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea politicilor economice și comerciale actuale.

Pe termen scurt, este esențial ca autoritățile să stimuleze exporturile și să gestioneze cu prudență importurile, în paralel cu atragerea de investiții străine care să susțină echilibrul balanței de plăți. De asemenea, diversificarea partenerilor comerciali și creșterea competitivității industriei autohtone sunt pași necesari pentru a reduce dependența de importuri și pentru a diminua deficitul.

Alte articole importante
ANALIZĂ
Debut de an dificil pentru piața auto din România
Debut de an dificil pentru piața auto din România
Piața auto din România a început anul sub semnul unei scăderi majore a vânzărilor comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Presiunea economică asupra consumatorilor, costurile tot mai ridicate mai ales a celor la materialele pentru producția auto, alături de schimbările legislative privind normele de emisii de CO2, influențează deciziile de achiziție și, implicit, cifrele de […]
Scumpirile din industrie continuă: prețurile producției au crescut cu 6% într-un an
Scumpirile din industrie continuă: prețurile producției au crescut cu 6% într-un an
Costurile din industrie rămân pe un trend ascendent, arată cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică. La finalul anului 2025, prețurile producției industriale, calculate cumulat pentru piața internă și piața externă, erau cu 6% mai mari față de aceeași perioadă a anului anterior. Evoluția confirmă faptul că presiunile din economie persistă, în […]
Draghi avertizează: Europa trebuie să se miște mai repede spre integrare dacă vrea să rămână o putere globală
Draghi avertizează: Europa trebuie să se miște mai repede spre integrare dacă vrea să rămână o putere globală
Europa riscă să devină „subordonată, divizată și dezindustrializată” dacă nu accelerează procesul de integrare și nu acceptă forme flexibile de cooperare între statele membre, a avertizat luni fostul președinte al Băncii Centrale Europene și fost prim-ministru al Italiei, Mario Draghi. Declarațiile au fost făcute la Bruxelles, în cadrul unei ceremonii academice organizate la Universitatea din […]
Primele oferte pentru perioada de după liberalizarea pieței gazelor: cine are cel mai mic preț și ce furnizori promit stabilitate tarifară
Primele oferte pentru perioada de după liberalizarea pieței gazelor: cine are cel mai mic preț și ce furnizori promit stabilitate tarifară
Piața gazelor naturale din România intră într-o nouă etapă începând cu 1 aprilie 2026, odată cu apariția primelor oferte comerciale formulate pentru intervalul de timp de după relaxarea mecanismelor de plafonare. Furnizorii au început deja să publice tarifele actualizate pe platforma Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), iar datele indică majorări semnificative față […]
„Soiuz” și vidul: Rusia, tot mai aproape de un eșec spațial major
Tehnologie
„Soiuz” și vidul: Rusia, tot mai aproape de un eșec spațial major
Industria spațială a Federației Ruse se confruntă cu una dintre cele mai dificile perioade din istoria sa recentă, iar racheta Soiuz-5, cunoscută și sub numele de Irtysh, a devenit simbolul acestui declin. Anunțată drept un proiect strategic, capabil să concureze cu Falcon 9 al companiei SpaceX, noua rachetă rusească ratează din nou termenele de testare […]
UE riscă un blocaj major în tranziția energetică: Curtea de Conturi Europeană avertizează asupra deficitului de materii prime critice până în 2030
UE riscă un blocaj major în tranziția energetică: Curtea de Conturi Europeană avertizează asupra deficitului de materii prime critice până în 2030
Uniunea Europeană se confruntă cu riscul real de a nu-și putea asigura, până la finalul acestui deceniu, materiile prime critice necesare pentru tranziția energetică și atingerea obiectivelor climatice asumate, potrivit unui raport publicat luni de Curtea de Conturi Europeană (ECA). Documentul arată că măsurile adoptate până în prezent pentru diversificarea importurilor, dezvoltarea producției interne și […]