Prima pagină » România, cel mai mare deficit de cont curent din UE în primul trimestru al lui 2025! Ce spun ultimele date Eurostat

România, cel mai mare deficit de cont curent din UE în primul trimestru al lui 2025! Ce spun ultimele date Eurostat

România, cel mai mare deficit de cont curent din UE în primul trimestru al lui 2025! Ce spun ultimele date Eurostat
Banca Mondială reduce prognoza de creștere pentru România

România se află în centrul atenției economice europene după ce datele oficiale publicate recent de Oficiul European de Statistică (Eurostat) au confirmat că țara noastră a înregistrat în primul trimestru din 2025 cel mai ridicat deficit de cont curent din Uniunea Europeană. Acest dezechilibru financiar a ajuns la o valoare record de minus 6,9 miliarde de euro, în creștere semnificativă față de aceeași perioadă a anului trecut, când deficitul era de 4,2 miliarde de euro.

Contextul general al Uniunii Europene

În ansamblu, Uniunea Europeană a raportat un excedent de cont curent de 114 miliarde de euro în primele trei luni ale anului 2025, echivalentul a 2,5% din PIB-ul total al blocului comunitar. Aceasta reprezintă o creștere față de trimestrul anterior, când surplusul a fost de 88,9 miliarde de euro (2% din PIB), însă o scădere față de primul trimestru din 2024, când excedentul a fost de 132,3 miliarde de euro (3% din PIB).

Dintre cele 27 de state membre, 13 au înregistrat excedente de cont curent, iar pe primele poziții se află Germania, cu un surplus impresionant de 74,5 miliarde de euro, urmată de Țările de Jos (28,2 miliarde de euro), Suedia (10,6 miliarde de euro), Danemarca (8,3 miliarde de euro), Spania (7,6 miliarde de euro) și Irlanda (6,6 miliarde de euro). În schimb, alte 12 țări, inclusiv România, au raportat deficite, iar Portugalia a înregistrat un echilibru aproape perfect.

România – lider la deficitul de cont curent

România se detașează negativ în acest clasament, cu un deficit de 6,9 miliarde de euro în primul trimestru din 2025, o creștere alarmantă față de minus 4,2 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut. Această situație pune România pe primul loc în UE la capitolul dezechilibru extern, depășind țări precum Grecia (minus 4,5 miliarde de euro) și Croația (minus 3,9 miliarde de euro).

Deficitul de cont curent reflectă în principal dezechilibrul dintre importurile și exporturile de bunuri, servicii, venituri și transferuri curente. În cazul României, balanța serviciilor continuă să fie un punct pozitiv, cu un excedent de 2,4 miliarde de euro, care însă nu reușește să compenseze deficitul comercial semnificativ.

Relațiile comerciale ale UE cu restul lumii

Uniunea Europeană a înregistrat în primul trimestru al anului 2025 excedente considerabile pe relațiile comerciale cu mai multe țări și regiuni importante. Cele mai mari surplusuri au fost raportate în relația cu Marea Britanie (67,9 miliarde de euro), SUA (12,8 miliarde de euro), Elveția (12,3 miliarde de euro), Canada (11,9 miliarde de euro), Brazilia (11,1 miliarde de euro), Hong Kong (8,7 miliarde de euro), centrele financiare offshore (5,1 miliarde de euro) și Japonia (4 miliarde de euro).

Pe de altă parte, UE a înregistrat deficite importante în relația cu China (-49,2 miliarde de euro), India (-2,3 miliarde de euro) și Rusia (-1,2 miliarde de euro), reflectând dezechilibrele comerciale globale și impactul politicilor comerciale și sancțiunilor.

Evoluția recentă a deficitului României

Datele Băncii Naționale a României (BNR) confirmă această tendință de deteriorare a contului curent. În primul trimestru din 2025, deficitul balanței de plăți a României a depășit 7,6 miliarde de euro, în creștere cu peste 80% față de aceeași perioadă a anului anterior. Această creștere accentuată a deficitului reflectă atât creșterea importurilor, cât și dificultățile în menținerea unui echilibru comercial sănătos.

În trimestrul patru din 2024, România înregistra deja un deficit de cont curent de 9,4 miliarde de euro, cel mai ridicat din UE, în creștere față de 8,5 miliarde de euro în trimestrul trei. Aceste cifre arată o tendință de adâncire a dezechilibrului extern, care reprezintă o provocare majoră pentru economia națională.

Implicațiile economice și perspectivele viitoare

Deficitul de cont curent ridicat poate avea efecte negative pe termen mediu și lung, inclusiv presiuni asupra cursului de schimb, creșterea datoriei externe și vulnerabilitate la șocuri externe. Pentru România, menținerea unui deficit atât de mare în contextul unei economii în creștere ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea politicilor economice și comerciale actuale.

Pe termen scurt, este esențial ca autoritățile să stimuleze exporturile și să gestioneze cu prudență importurile, în paralel cu atragerea de investiții străine care să susțină echilibrul balanței de plăți. De asemenea, diversificarea partenerilor comerciali și creșterea competitivității industriei autohtone sunt pași necesari pentru a reduce dependența de importuri și pentru a diminua deficitul.

Alte articole importante
Statul își rezervă dreptul să intervină rapid pentru salvarea fabricilor strategice din industria de apărare
Statul își rezervă dreptul să intervină rapid pentru salvarea fabricilor strategice din industria de apărare
Guvernul a modificat cadrul legislativ astfel încât statul român să poată interveni mai rapid și mai eficient pentru a proteja capacitățile strategice din industria de apărare, atunci când acestea riscă să fie închise, fragmentate sau vândute. Anunțul a fost făcut de ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău, care susține că noile reguli oferă României instrumentele […]
Commerzbank taie 3.000 de locuri de muncă și își ridică țintele financiare în războiul cu UniCredit
Commerzbank taie 3.000 de locuri de muncă și își ridică țintele financiare în războiul cu UniCredit
Gigantul german Commerzbank anunță eliminarea a aproximativ 3.000 de locuri de muncă și o nouă strategie financiară mai agresivă pentru a demonstra investitorilor că poate rămâne independentă în fața tentativei de preluare lansate de grupul italian UniCredit, relatează Reuters. Conflictul dintre cele două bănci durează de luni de zile şi îl opune pe CEO-ul UniCredit, […]
ANALIZĂ
China intră în noul superciclu AI. Creșterea accelerată a exporturilor și a excedentului cu SUA dictează agenda summitului Trump – Xi
China intră în noul superciclu AI. Creșterea accelerată a exporturilor și a excedentului cu SUA dictează agenda summitului Trump – Xi
Exporturile Chinei au crescut cu 14,1% în aprilie faţă de anul precedent, a anunţat sâmbătă  Beijingul, inelastic la războiul din Iran şi la tarifele americane. Datele au fost publicate cu doar câteva zile înainte de întâlnirea de săptămâna viitoare între preşedintele american Donald Trump şi liderul chinez Xi Jinping. Această creștere a exporturilor a dus […]
ANALIZĂ
De ce riscă SUA să piardă statutul de „mare putere” după ce datoria publică a trecut pragul 100% din PIB. Atlantic Council: Din 2024 dobânzile nete au depășit cheltuielile pentru apărare
Economie mondială
De ce riscă SUA să piardă statutul de „mare putere” după ce datoria publică a trecut pragul 100% din PIB. Atlantic Council: Din 2024 dobânzile nete au depășit cheltuielile pentru apărare
Statele Unite au depășit un prag economic și simbolic rar întâlnit în istoria modernă: datoria publică americană a trecut oficial de 100% din PIB, ajungând la peste 31.265 trilioane de dolari. Ultima dată când SUA s-au aflat într-o situație similară era 1946, imediat după Al Doilea Război Mondial. De această dată însă, contextul este complet […]
România alocă 5,3 miliarde de lei pentru tehnologii strategice: AI, microelectronică și biotehnologie
Macroeconomie
România alocă 5,3 miliarde de lei pentru tehnologii strategice: AI, microelectronică și biotehnologie
România pregătește 5,3 miliarde de lei pentru tehnologiile viitorului: statul încearcă să lege cercetarea de producție, într-o cursă europeană pentru suveranitate industrială. Ministerul Finanțelor a lansat în dezbatere publică proiectul „TechUp România”, o schemă de finanțare care ar putea deveni unul dintre cele mai importante instrumente de politică industrială și tehnologică din ultimii ani. Cu […]
Aurul revine în centrul atenției investitorilor. Cererea crește pe fondul incertitudinilor economice și politice
Analize-previziuni
Aurul revine în centrul atenției investitorilor. Cererea crește pe fondul incertitudinilor economice și politice
Aurul continuă să fie unul dintre cele mai căutate active în perioadele de instabilitate economică și politică, iar interesul investitorilor pentru metalul prețios se intensifică pe măsură ce piețele globale traversează noi episoade de volatilitate. Potrivit unei analize publicate de Tavex România, cererea pentru aur crește mai ales în momentele de stres financiar, nu ca […]