România, în derivă: locul 48 în lume, sub Ucraina și Rusia, în clasamentele globale de startup-uri

Pentru al treilea an consecutiv, România coboară în clasamentele internaționale ale startup-urilor și este acum poziționată sub Ucraina și Rusia, în ciuda conflictelor armate din regiune. Raportul global StartupBlink 2025 aduce un semnal de alarmă pentru investitori, antreprenori și autorități.

România, depășită la atractivitate pentru afaceri de țări aflate în război! Ucraina și Rusia înaintea noastră în clasamentele globale de startup-uri

Conform raportului StartupBlink 2025, România a coborât patru poziții în clasamentul global față de anul trecut și a ajuns pe locul 48 din 100 de țări analizate. Cu un scor general de 4.802 puncte, țara noastră este surclasată de Bulgaria, Grecia, Ucraina și chiar de Rusia, ambele implicate direct în conflicte militare.

Această cădere reprezintă al treilea an consecutiv de regres pentru România și vine în ciuda unui potențial tehnologic promițător, bazat pe o comunitate IT solidă și resurse umane bine pregătite în domeniile STEM. Totuși, lipsa unui cadru legislativ coerent, dificultățile în accesarea finanțării și birocrația excesivă rămân principalele piedici.

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

Europa de Est: România coboară în top, Ucraina urcă spectaculos

În clasamentul regional pentru Europa de Est, România ocupă acum poziția a 9-a și pierde un loc față de ediția anterioară. În fața sa se află Cehia, Polonia, Rusia, Turcia, Bulgaria, Grecia și Ucraina. Remarcabilă este ascensiunea Ucrainei, care a urcat cu 4 poziții globale și a avut o creștere procentuală de 26,22%, cea mai mare din intervalul 41–50.

Top 10 global al celor mai puternice ecosisteme antreprenoriale în 2025

Statele Unite continuă să conducă detașat, dar ritmul încetinește. În ciuda unei scăderi în ritmul de creștere al ecosistemului, doar +18,2% anual, cel mai scăzut dintre primele 10, SUA își păstrează locul 1 cu un scor total uriaș de 254.050 de puncte. Este de aproape patru ori mai mare decât cel al următorului clasat, Marea Britanie. Totuși, scăderea numărului de orașe americane din top 1.000 global și stagnarea în clasamentele urbane sugerează o pierdere treptată de tracțiune în fața competitorilor internaționali.

Marea Britanie (locul 2) a reușit nu doar să își păstreze poziția, ci și să își extindă avansul față de Israel (locul 3), cu o creștere de 26,3% în ecosistem. Performanța este cu atât mai impresionantă cu cât vine după ani de scăderi în scorul relativ. În 2025, Marea Britanie reduce considerabil decalajul față de liderul global, SUA, și își consolidează poziția în elita tehnologică.

Israel (locul 3) rămâne stabil în top, însă cu o creștere mai lentă (+20,6%) decât ceilalți jucători importanți. Această stagnare relativă ar putea duce, în viitorul apropiat, la pierderea locului pe podium în fața unei țări aflate în expansiune accelerată.

Singapore (locul 4) este performerul cu cea mai rapidă ascensiune din top 10 și înregistrează o creștere remarcabilă de 44,91% și apropiindu-se periculos de mult de podium. Deja a depășit Canada, care coboară pe locul 5. Diferența dintre Singapore și Canada este acum substanțială, semn că dinamica est-asiatică pune o presiune reală asupra ecosistemelor vestice.

Canada (locul 5) înregistrează o creștere anuală de 18,78%, a doua cea mai scăzută din topul 10, ceea ce o îndepărtează tot mai mult de grupul de elită din fruntea clasamentului.

Suedia (locul 6) și-a păstrat poziția, dar a avut una dintre cele mai mari rate de creștere din top 10, cu +30,7% și a depășit chiar și Germania și Franța. Aceasta sugerează că în anii următori ar putea amenința poziția Canadei.

Germania (locul 7) și-a menținut locul, dar nu reușește să recupereze din pierderile din anii anteriori, cu o creștere de +28,4%, ușor sub media top 10.

Franța (locul 8) își întărește poziția cu o creștere solidă de +30,2%, situându-se printre performerii de top și apropiindu-se de Germania. Această tendință ar putea conduce la o schimbare de ierarhie în anii următori.

Elveția (locul 9) a reușit să depășească Olanda, în ciuda unui scor total mai mic în 2024. Cu o creștere de +31,8%, Elveția își consolidează statutul de centru european competitiv pentru inovație.

Olanda (locul 10) coboară o poziție în top, în ciuda unei performanțe decente de +26,2%. Într-un context global extrem de competitiv, acest ritm nu a fost suficient pentru a menține locul anterior.

Capitala se prăbușește, Clujul câștigă teren

Pe segmentul orașelor, România are șase localități în topul celor 1.000 analizate global. Bucureștiul ocupă locul 116, în scădere cu șapte poziții, în timp ce își menține locul 8 în Europa de Est. Cluj-Napoca are cea mai notabilă performanță din țară, urcă cinci poziții și crește cu 16% față de anul precedent, clasându-se pe locul 385 global și pe locul 87 mondial în sectorul dezvoltării web.

Alte orașe au avut evoluții mixte: Timișoara a scăzut cu șase poziții (locul 649), Oradea a urcat cu 15 (locul 729), Iași a avansat ușor pe 819, în timp ce Brașovul s-a prăbușit dramatic cu 123 de locuri, ajungând pe 977, scrie Termene.

Problemele structurale: acces limitat la finanțare și birocrație sufocantă

Raportul subliniază că România dispune de un avantaj competitiv în educația STEM și în oferta de profesioniști IT, dar aceste atuuri nu sunt valorificate eficient. Inițiative guvernamentale precum Start-Up Nation nu au creat un ecosistem antreprenorial sustenabil. În 2024, startup-urile românești au atras doar 44,6 milioane dolari în finanțări, o sumă modestă în comparație cu alte piețe emergente.