România, în topul rușinii din UE la deprivare socială și materială severă în rândul tinerilor

România s-a confruntat în 2024 cu una dintre cele mai ridicate rate de deprivare materială și socială în rândul tinerilor din UE, fiind depășită doar de Bulgaria.

Potrivit celor mai recente date statistice, țara noastră a înregistrat un procent alarmant, situându-se mult peste media europeană.

România, a doua în UE la deprivare materială și socială severă în rândul tinerilor

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

Datele publicate de Eurostat arată că România se confrunta în decursul anului trecut cu una dintre cele mai ridicate rate de deprivare materială și socială severă în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 29 de ani. Cu un procent de 14,7%, țara noastră a ocupat locul al doilea în Uniunea Europeană, fiind devansată doar de Bulgaria, cu un procent de 17,2%,în timp ce Grecia se afla și ea aproape, cu o rată de 14,4%.

Prin comparație, media europeană pentru această categorie de vârstă a fost de 5,8%, de peste două ori mai mică decât nivelul înregistrat în România. Această statistică reflectă o realitate socio-economică dură pentru o generație tânără deja afectată de multiple crize, de la inflația crescută, până la accesul limitat la locuințe și la locuri de muncă stabile.

În contrast, zece state membre ale UE au reușit să mențină rate ale deprivării severe sub pragul de 3%. Printre acestea se numără Croația, Slovenia, Polonia, Estonia, Luxemburg, Cehia, Letonia, Cipru, Irlanda și Portugalia, țări care au înregistrat progrese semnificative în incluziunea socială a tinerilor.

La nivel general, în 2024, procentul tinerilor europeni cu vârste între 15 și 29 de ani afectați de deprivare materială și socială severă a fost puțin mai mic decât în rândul populației totale, și anume 5,8% față de 6,4%. Acesta este un semn că tinerii sunt ușor mai puțin vulnerabili decât alte grupe de vârstă, însă diferența este mică și nu schimbă fondul problemei.

Peste 17 milioane de tineri din UE, în pragul sărăciei

O altă dimensiune a vulnerabilității tinerilor o reprezintă rata riscului de sărăcie sau de excluziune socială (AROPE). Astfel, în 2024, acest indicator era de 24,1% pentru tinerii din UE, în creștere cu 3,1 puncte procentuale față de media pentru întreaga populație (21%). Cea mai gravă situație a fost în Bulgaria (32,4%), urmată de România și alte țări din sud-estul Europei. La polul opus, Slovenia a înregistrat cea mai scăzută rată a riscului de excluziune socială pentru tineri, cu doar 9,9%.

În total, aproximativ 17,3 milioane de tineri din Uniunea Europeană s-au aflat în anul precedent în risc de sărăcie și de excluziune socială, un număr alarmant care atrage atenția asupra necesității de politici publice mai eficiente în sprijinul acestei categorii de vârstă.

În contextul actual, în care Uniunea Europeană promovează tot mai insistent tranziția verde și digitală, aceste cifre ridică o serie de semne de întrebare privind echitatea accesului tinerilor la educație, formare profesională și integrare pe piața muncii. În ceea ce privește România, țara noastră are nevoie de reforme coerente și de investiții în incluziunea socială a tinerilor dacă dorește să evite adâncirea decalajelor față de media europeană.