Prima pagină » România, lider în UE la ponderea construcțiilor în PIB. Sectorul atinge maxime istorice, dar intră într-o zonă de risc

România, lider în UE la ponderea construcțiilor în PIB. Sectorul atinge maxime istorice, dar intră într-o zonă de risc

România, lider în UE la ponderea construcțiilor în PIB. Sectorul atinge maxime istorice, dar intră într-o zonă de risc
sursă foto: Freepik

România ocupă primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește ponderea construcțiilor în PIB, într-un moment în care sectorul funcționează aproape de maximele istorice. Potrivit celui mai recent raport realizat de Colliers, construcțiile au reprezentat aproape 9% din PIB în 2025, semnificativ peste media europeană de aproximativ 5%.

Datele Colliers indică o dependență tot mai mare a economiei de acest sector, pe fondul unui volum ridicat de lucrări și al investițiilor publice consistente. În același timp, consultanții avertizează că piața intră într-o etapă marcată de presiuni crescânde legate de costuri, finanțare și volatilitate externă.

Activitate aproape dublă față de perioada pre-pandemie

Piața construcțiilor a început anul 2026 la un nivel ridicat de activitate, susținut în principal de proiectele publice majore, dar și de interesul constant al dezvoltatorilor privați. În perioada ianuarie-noiembrie 2025, volumul lucrărilor de construcții a crescut cu aproape 8% comparativ cu anul precedent, apropiindu-se de recordul înregistrat în 2023.

Pe segmente, lucrările de inginerie, care includ infrastructura rutieră, proiectele feroviare și construcția de spitale, au atins niveluri record. Construcțiile nerezidențiale au avansat cu peste 11% față de 2024, în timp ce segmentul rezidențial a crescut cu peste 12%, menținându-se peste nivelurile de dinaintea pandemiei, chiar dacă rămâne sub vârful recent.

Per ansamblu, activitatea din construcții a ajuns în 2025 la aproape dublul nivelului anterior pandemiei, ceea ce confirmă ritmul accelerat al lucrărilor din ultimii ani.

„Datele arată foarte clar că piața construcțiilor din România funcționează la o turație foarte ridicată, apropiată de maximele istorice, iar acest ritm este susținut în principal de proiectele publice de mari dimensiuni. Este însă important de înțeles că vorbim despre volume de lucrări, adică despre intensitatea activității și numărul de ore de muncă, nu despre valoarea financiară a investițiilor, ceea ce face rezultatele cu atât mai spectaculoase”, explică Alexandru Atanasiu, Partner | Head of Construction Services în cadrul Colliers România.

Taxa pe carbon și scumpirea materialelor, noi presiuni în 2026

Începând cu 2026, sectorul se confruntă cu un nou factor de presiune: introducerea unei taxe pe carbon pentru materialele de construcții importate din afara Uniunii Europene. Primele estimări indică un impact potențial asupra costurilor situat între 10% și 15%, însă amploarea efectivă va deveni clară pe parcursul anului.

România are o dependență ridicată de importurile de oțel, aluminiu și alte metale, ceea ce face improbabilă absorbția integrală a costurilor suplimentare de către companii. O parte semnificativă din aceste majorări va fi transferată în lanțul de producție, punând presiune pe prețurile finale ale proiectelor.

Contextul geopolitic global complică suplimentar situația. În 2025, indicii care urmăresc prețurile materialelor de construcții au atins niveluri record atât în Europa, cât și în Statele Unite. Prețul cuprului, material esențial pentru sector, a crescut cu peste 40% în 2025, atingând maxime istorice, iar alte metale de bază au înregistrat scumpiri semnificative.

Forță de muncă la nivel record, dar vulnerabilități structurale

Pe piața muncii, construcțiile au atins un nivel record al ocupării, cu aproximativ 462.000 de angajați în iulie 2025, în creștere cu 1% față de anul anterior. Deși în lunile următoare s-a observat o ușoară scădere, aceasta este pusă pe seama factorilor sezonieri.

Salariile din construcții rămân sub nivelul altor țări din Europa Centrală și de Est, ceea ce oferă companiilor un anumit spațiu de manevră într-un context al costurilor în creștere. În același timp, consultanții subliniază că marjele operaționale din România sunt peste media Uniunii Europene, ceea ce asigură un grad de amortizare a șocurilor.

Totuși, ponderea ridicată a construcțiilor în PIB, de 8,7% în primele trei trimestre din 2025, indică și o vulnerabilitate structurală. Peste jumătate din activitate este legată de lucrări de inginerie finanțate din fonduri europene. Eventuale întârzieri sau blocaje în accesarea acestor fonduri ar putea avea un impact vizibil asupra sectorului și, implicit, asupra economiei.

Pentru 2026, consultanții Colliers anticipează o evoluție mai echilibrată a pieței, cu menținerea unui nivel ridicat al investițiilor publice, condiționat de stabilitatea politică și de continuitatea finanțărilor europene. În paralel, investitorii privați își ajustează deja planurile și calendarele de dezvoltare, într-un mediu în care costurile și finanțarea rămân factori decisivi pentru dinamica pieței construcțiilor din România.

Alte articole importante
Cum a devenit un oraș din Franța un model de renaștere industrială. Lecțiile pe care UE vrea să le aplice în toată Europa
Cum a devenit un oraș din Franța un model de renaștere industrială. Lecțiile pe care UE vrea să le aplice în toată Europa
Dunkerque, fost oraș industrial aflat în declin, a devenit unul dintre cele mai importante exemple de reconversie economică din Europa. După decenii marcate de prăbușirea industriei siderurgice, orașul francez atrage astăzi investiții de miliarde de euro în baterii, tehnologii verzi și producție cu emisii reduse de carbon. Succesul său a inspirat Comisia Europeană, care dorește […]
ONRC: Peste 3.100 de firme și PFA au intrat în insolvență în primele cinci luni din 2026
Companii
ONRC: Peste 3.100 de firme și PFA au intrat în insolvență în primele cinci luni din 2026
Numărul firmelor și persoanelor fizice autorizate (PFA) care au intrat în insolvență în primele cinci luni ale anului a ajuns la 3.146, în creștere cu 13,62% față de aceeași perioadă din 2025, când au fost înregistrate 2.769 de cazuri, potrivit datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Bucureștiul conduce clasamentul insolvențelor Cele mai […]
Bursa de Valori București a închis pe verde. Acțiunile Băncii Transilvania, Hidroelectrica și OMV Petrom au dominat tranzacțiile
Bursa de Valori București a închis pe verde. Acțiunile Băncii Transilvania, Hidroelectrica și OMV Petrom au dominat tranzacțiile
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat ședința de luni în creștere pe majoritatea indicilor, într-o sesiune în care valoarea totală a tranzacțiilor s-a ridicat la 123,4 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 23,5 milioane de euro. Cele mai tranzacționate acțiuni de pe Piața Reglementată au fost cele ale Băncii Transilvania, care au cumulat schimburi […]
Analiză UBB: Evoluția ROBOR este în linie cu politica BNR și inflația. Economiștii nu identifică anomalii semnificative
Analiză UBB: Evoluția ROBOR este în linie cu politica BNR și inflația. Economiștii nu identifică anomalii semnificative
Evoluția indicelui ROBOR este în concordanță cu politica monetară a Băncii Naționale a României și cu dinamica inflației, fără a evidenția abateri semnificative sau evoluții atipice, potrivit unei analize realizate de specialiștii Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai. Analiza UBB vine în contextul investigației desfășurate de Consiliul Concurenței privind […]
Insolvența STB: cum ajunge o companie cu venituri garantate să datoreze statului 1,5 miliarde de lei
Companii
Insolvența STB: cum ajunge o companie cu venituri garantate să datoreze statului 1,5 miliarde de lei
Primarul general al Municipiului București, Ciprian Ciucu, cere intrarea în insolvență a Societății de Transport București, invocând datorii totale de 1,72 miliarde de lei și riscul ca Primăria Capitalei să fie trasă, la rândul ei, în incapacitate de plată. Dincolo de disputa politică, cazul STB este o lecție de economie a companiilor publice: despre ce […]
20 de ani de România în UE: nivelul de trai a explodat, educația a rămas marele eșec
Macroeconomie
20 de ani de România în UE: nivelul de trai a explodat, educația a rămas marele eșec
Un raport comparativ al think tank-ului Rethink România pune față în față șase state post-comuniste — România, Bulgaria, Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria — pentru a măsura cine a recuperat mai repede decalajele față de media europeană din 2006 încoace. Verdictul pentru România este contrastant: campioană la creșterea consumului și a productivității, dar codașă la […]