România, lider în UE la ponderea construcțiilor în PIB. Sectorul atinge maxime istorice, dar intră într-o zonă de risc

România ocupă primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește ponderea construcțiilor în PIB, într-un moment în care sectorul funcționează aproape de maximele istorice. Potrivit celui mai recent raport realizat de Colliers, construcțiile au reprezentat aproape 9% din PIB în 2025, semnificativ peste media europeană de aproximativ 5%.

Datele Colliers indică o dependență tot mai mare a economiei de acest sector, pe fondul unui volum ridicat de lucrări și al investițiilor publice consistente. În același timp, consultanții avertizează că piața intră într-o etapă marcată de presiuni crescânde legate de costuri, finanțare și volatilitate externă.

Activitate aproape dublă față de perioada pre-pandemie

Piața construcțiilor a început anul 2026 la un nivel ridicat de activitate, susținut în principal de proiectele publice majore, dar și de interesul constant al dezvoltatorilor privați. În perioada ianuarie-noiembrie 2025, volumul lucrărilor de construcții a crescut cu aproape 8% comparativ cu anul precedent, apropiindu-se de recordul înregistrat în 2023.

Analiștii CFA România anticipează deprecierea leului până la 5,39 RON pentru un euro

12:47

Bursa de Valori București a pierdut aproape 4 miliarde de lei din capitalizare într-o săptămână

10:23

Pe segmente, lucrările de inginerie, care includ infrastructura rutieră, proiectele feroviare și construcția de spitale, au atins niveluri record. Construcțiile nerezidențiale au avansat cu peste 11% față de 2024, în timp ce segmentul rezidențial a crescut cu peste 12%, menținându-se peste nivelurile de dinaintea pandemiei, chiar dacă rămâne sub vârful recent.

Per ansamblu, activitatea din construcții a ajuns în 2025 la aproape dublul nivelului anterior pandemiei, ceea ce confirmă ritmul accelerat al lucrărilor din ultimii ani.

„Datele arată foarte clar că piața construcțiilor din România funcționează la o turație foarte ridicată, apropiată de maximele istorice, iar acest ritm este susținut în principal de proiectele publice de mari dimensiuni. Este însă important de înțeles că vorbim despre volume de lucrări, adică despre intensitatea activității și numărul de ore de muncă, nu despre valoarea financiară a investițiilor, ceea ce face rezultatele cu atât mai spectaculoase”, explică Alexandru Atanasiu, Partner | Head of Construction Services în cadrul Colliers România.

Taxa pe carbon și scumpirea materialelor, noi presiuni în 2026

Începând cu 2026, sectorul se confruntă cu un nou factor de presiune: introducerea unei taxe pe carbon pentru materialele de construcții importate din afara Uniunii Europene. Primele estimări indică un impact potențial asupra costurilor situat între 10% și 15%, însă amploarea efectivă va deveni clară pe parcursul anului.

România are o dependență ridicată de importurile de oțel, aluminiu și alte metale, ceea ce face improbabilă absorbția integrală a costurilor suplimentare de către companii. O parte semnificativă din aceste majorări va fi transferată în lanțul de producție, punând presiune pe prețurile finale ale proiectelor.

Contextul geopolitic global complică suplimentar situația. În 2025, indicii care urmăresc prețurile materialelor de construcții au atins niveluri record atât în Europa, cât și în Statele Unite. Prețul cuprului, material esențial pentru sector, a crescut cu peste 40% în 2025, atingând maxime istorice, iar alte metale de bază au înregistrat scumpiri semnificative.

Forță de muncă la nivel record, dar vulnerabilități structurale

Pe piața muncii, construcțiile au atins un nivel record al ocupării, cu aproximativ 462.000 de angajați în iulie 2025, în creștere cu 1% față de anul anterior. Deși în lunile următoare s-a observat o ușoară scădere, aceasta este pusă pe seama factorilor sezonieri.

Salariile din construcții rămân sub nivelul altor țări din Europa Centrală și de Est, ceea ce oferă companiilor un anumit spațiu de manevră într-un context al costurilor în creștere. În același timp, consultanții subliniază că marjele operaționale din România sunt peste media Uniunii Europene, ceea ce asigură un grad de amortizare a șocurilor.

Totuși, ponderea ridicată a construcțiilor în PIB, de 8,7% în primele trei trimestre din 2025, indică și o vulnerabilitate structurală. Peste jumătate din activitate este legată de lucrări de inginerie finanțate din fonduri europene. Eventuale întârzieri sau blocaje în accesarea acestor fonduri ar putea avea un impact vizibil asupra sectorului și, implicit, asupra economiei.

Pentru 2026, consultanții Colliers anticipează o evoluție mai echilibrată a pieței, cu menținerea unui nivel ridicat al investițiilor publice, condiționat de stabilitatea politică și de continuitatea finanțărilor europene. În paralel, investitorii privați își ajustează deja planurile și calendarele de dezvoltare, într-un mediu în care costurile și finanțarea rămân factori decisivi pentru dinamica pieței construcțiilor din România.