Prima pagină » România, noua forță în inteligența artificială: Top 5 mondial la angajări, dar riscă să piardă specialiștii

România, noua forță în inteligența artificială: Top 5 mondial la angajări, dar riscă să piardă specialiștii

România, noua forță în inteligența artificială: Top 5 mondial la angajări, dar riscă să piardă specialiștii
sursă foto: Forbes

România devine noua forţă în inteligenţa artificială și reușește să se claseze pe locul 5 la nivel global în ceea ce privește angajările din acest domeniu și pe locul 6 în Europa în ceea ce privește investițiile publice. Cu toate acestea, raportul AI Index 2024 al Universității Stanford arată că, în ciuda performanțelor în creștere, țara riscă să piardă talente valoroase în fața altor economii mai dezvoltate.

România, noua forță în inteligența artificială: creștere accelerată a angajărilor în AI

Potrivit raportului AI Index 2024 al Universității Stanford, realizat pe baza datelor din LinkedIn Economic Graph, România a înregistrat o creștere impresionantă de 27,31% a ponderii angajărilor în domeniul inteligenței artificiale față de locurile de muncă generale. Astfel, țara noastră se situează imediat după India (33,4%), Brazilia (30,8%), Arabia Saudită (28,7%) și Slovenia (28,2%), depășind economii puternice precum Germania sau Franța.

Această poziționare evidențiază ritmul alert în care companiile din România recrutează specialiști în AI, în contextul în care cererea globală pentru experți în domeniul tehnologiilor emergente este în continuă creștere. Datele din raport reflectă activitatea celor peste 1 miliard de membri LinkedIn, oferind o imagine clară asupra tendințelor de pe piața muncii.

Talente AI atrase cu greu – migrația specialiștilor, un punct vulnerabil

Deși România performează la capitolul angajări interne, țara rămâne deficitară în ceea ce privește atragerea de talente AI din exterior. Rata netă de migrație a specialiștilor în inteligență artificială este de doar 0,06% la fiecare 10.000 de membri LinkedIn, mult sub nivelul unor state precum Luxemburg (8,9), Cipru (4,7) sau Emiratele Arabe Unite (4,1).

Acest indicator arată că România pierde mai multe talente decât reușește să atragă, ceea ce ridică probleme de retenție și de atractivitate a ecosistemului tehnologic local. Cu toate acestea, distribuția de gen în AI este printre cele mai echilibrate din lume – 59% bărbați și 41% femei – similar cu Noua Zeelandă, în timp ce alte state, precum Brazilia sau Chile, înregistrează o dominare mult mai accentuată a bărbaților în acest sector.

Integrarea AI – cheia productivității în companii

Studiile citate în raport arată o corelație directă între integrarea inteligenței artificiale și creșterea productivității. Cercetări realizate pe un eșantion de 233 de angajați români au arătat că organizațiile care implementează AI în procesele lor interne au o probabilitate de 72% de a înregistra îmbunătățiri semnificative ale productivității, comparativ cu doar 3,4% în cazul celor cu integrare minimă.

Impactul AI este vizibil nu doar în automatizarea sarcinilor, ci și în reducerea solicitării mentale a angajaților și în optimizarea structurii echipelor. De exemplu, un studiu Microsoft a relevat că utilizarea instrumentelor AI a redus cu 45% solicitarea cognitivă a angajaților și a eliminat diferențele de acuratețe în redactarea documentelor pentru vorbitorii non-nativi de limba engleză. În plus, cercetări de la Harvard Business School arată că adoptarea AI reduce cu aproape 80% numărul de colaboratori necesari pentru finalizarea proiectelor.

Investițiile publice în AI – România urcă în topul european

În perioada 2013-2023, România a înregistrat cheltuieli totale de 46,37 milioane de euro pentru contracte publice legate de AI, ocupând locul 11 în Europa, imediat după Grecia. Ca număr de contracte publice, țara noastră se află pe locul 10, cu 48 de proiecte dedicate dezvoltării inteligenței artificiale.

În anul 2023, România a reușit să intre în top 10 țări europene după valoarea investițiilor publice în AI, ajungând pe locul 6 cu 31,13 milioane de dolari alocați. Deși bugetele sunt mai mici comparativ cu marile economii ale Europei, precum Germania, Franța sau Regatul Unit, această creștere rapidă arată interesul crescut al autorităților pentru dezvoltarea tehnologiilor emergente.

Alte articole importante
Piața media din România continuă să crească. Publicitatea online trage industria spre un nou record. Industria media a depășit 838 de milioane de euro în 2025
Piața media din România continuă să crească. Publicitatea online trage industria spre un nou record. Industria media a depășit 838 de milioane de euro în 2025
Piața media din România a înregistrat o nouă creștere în 2025, ajungând la o valoare netă de 838 de milioane de euro, potrivit datelor prezentate în raportul anual Media Fact Book 2026. Comparativ cu anul precedent, avansul a fost de 5,4%, confirmând tendința pozitivă a industriei de publicitate și media, chiar și într-un context economic […]
Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare
Macroeconomie
Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare
Prețurile la energie continuă să reprezinte una dintre cele mai mari provocări pentru economia românească, iar efectele se resimt atât în industrie, cât și în bugetele gospodăriilor. Un nou semnal de alarmă vine din partea lui Volker Raffel, președintele Federației Asociației Companiilor de Utilități din România (ACUE) și CEO al E.ON România, care susține că […]
Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă
Macroeconomie
Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă
România nu se află printre actorii principali ai disputei care se conturează la nivel european privind finanțarea infrastructurii energetice, însă decizia statelor membre de a reduce contribuțiile planificate pentru proiectele comune de rețea ar putea influența pe termen lung și dezvoltarea sistemului energetic regional. În centrul negocierilor se află miliarde de euro necesare pentru extinderea […]
România coboară puternic în topul competitivității globale: pierdere de 12 poziții în clasamentul IMD 2026
Macroeconomie
România coboară puternic în topul competitivității globale: pierdere de 12 poziții în clasamentul IMD 2026
România a înregistrat o scădere semnificativă în cel mai recent clasament al competitivității economice globale realizat de Institutul pentru Management și Dezvoltare (IMD) din Lausanne, coborând 12 poziții și ajungând pe locul 61 din 70 de economii analizate. Evoluția marchează o deteriorare vizibilă a poziției țării în raport cu economii comparabile din regiune și ridică […]
Brașovul și Clujul domină în continuare România urbană. Constanța urcă pe podium într-un context în care „orașul echilibru” câștigă teren
Macroeconomie
Brașovul și Clujul domină în continuare România urbană. Constanța urcă pe podium într-un context în care „orașul echilibru” câștigă teren
Brașovul și Clujul-Napoca își păstrează pozițiile de lider în topul celor mai atractive orașe din România pentru locuire, potrivit Indexului de Atractivitate Urbană 2026 realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare. În același timp, Constanța urcă pe locul al treilea, consolidând un podium dominat de centre urbane cu profil economic și turistic puternic. Clasamentul general al […]
Cei șase aliați NATO aflați în pericol la reacția lui Trump privind cheltuielile pentru apărare
Economie mondială
Cei șase aliați NATO aflați în pericol la reacția lui Trump privind cheltuielile pentru apărare
Evaluarea pregătită de NATO poate transforma summitul de la Ankara într-un test major pentru mai multe state europene. Mai multe state membre NATO riscă să intre în colimatorul președintelui american Donald Trump din cauza întârzierilor în atingerea noilor obiective privind cheltuielile pentru apărare. Cu doar câteva săptămâni înaintea summitului alianței programat la Ankara, presiunea asupra […]