România, noua forță în inteligența artificială: Top 5 mondial la angajări, dar riscă să piardă specialiștii

România devine noua forţă în inteligenţa artificială și reușește să se claseze pe locul 5 la nivel global în ceea ce privește angajările din acest domeniu și pe locul 6 în Europa în ceea ce privește investițiile publice. Cu toate acestea, raportul AI Index 2024 al Universității Stanford arată că, în ciuda performanțelor în creștere, țara riscă să piardă talente valoroase în fața altor economii mai dezvoltate.

România, noua forță în inteligența artificială: creștere accelerată a angajărilor în AI

Potrivit raportului AI Index 2024 al Universității Stanford, realizat pe baza datelor din LinkedIn Economic Graph, România a înregistrat o creștere impresionantă de 27,31% a ponderii angajărilor în domeniul inteligenței artificiale față de locurile de muncă generale. Astfel, țara noastră se situează imediat după India (33,4%), Brazilia (30,8%), Arabia Saudită (28,7%) și Slovenia (28,2%), depășind economii puternice precum Germania sau Franța.

Această poziționare evidențiază ritmul alert în care companiile din România recrutează specialiști în AI, în contextul în care cererea globală pentru experți în domeniul tehnologiilor emergente este în continuă creștere. Datele din raport reflectă activitatea celor peste 1 miliard de membri LinkedIn, oferind o imagine clară asupra tendințelor de pe piața muncii.

M&S lansează boxeri masculini cu „susținere secretă” care oferă purtătorilor o „ridicare discretă”

21:55

Sphere Las Vegas, locul unde trăiești senzația că ești în mijlocul filmului. Fiecare explozie și rafală de vânt se simt în sală

21:16

ANALIZĂ

Talente AI atrase cu greu – migrația specialiștilor, un punct vulnerabil

Deși România performează la capitolul angajări interne, țara rămâne deficitară în ceea ce privește atragerea de talente AI din exterior. Rata netă de migrație a specialiștilor în inteligență artificială este de doar 0,06% la fiecare 10.000 de membri LinkedIn, mult sub nivelul unor state precum Luxemburg (8,9), Cipru (4,7) sau Emiratele Arabe Unite (4,1).

Acest indicator arată că România pierde mai multe talente decât reușește să atragă, ceea ce ridică probleme de retenție și de atractivitate a ecosistemului tehnologic local. Cu toate acestea, distribuția de gen în AI este printre cele mai echilibrate din lume – 59% bărbați și 41% femei – similar cu Noua Zeelandă, în timp ce alte state, precum Brazilia sau Chile, înregistrează o dominare mult mai accentuată a bărbaților în acest sector.

Integrarea AI – cheia productivității în companii

Studiile citate în raport arată o corelație directă între integrarea inteligenței artificiale și creșterea productivității. Cercetări realizate pe un eșantion de 233 de angajați români au arătat că organizațiile care implementează AI în procesele lor interne au o probabilitate de 72% de a înregistra îmbunătățiri semnificative ale productivității, comparativ cu doar 3,4% în cazul celor cu integrare minimă.

Impactul AI este vizibil nu doar în automatizarea sarcinilor, ci și în reducerea solicitării mentale a angajaților și în optimizarea structurii echipelor. De exemplu, un studiu Microsoft a relevat că utilizarea instrumentelor AI a redus cu 45% solicitarea cognitivă a angajaților și a eliminat diferențele de acuratețe în redactarea documentelor pentru vorbitorii non-nativi de limba engleză. În plus, cercetări de la Harvard Business School arată că adoptarea AI reduce cu aproape 80% numărul de colaboratori necesari pentru finalizarea proiectelor.

Investițiile publice în AI – România urcă în topul european

În perioada 2013-2023, România a înregistrat cheltuieli totale de 46,37 milioane de euro pentru contracte publice legate de AI, ocupând locul 11 în Europa, imediat după Grecia. Ca număr de contracte publice, țara noastră se află pe locul 10, cu 48 de proiecte dedicate dezvoltării inteligenței artificiale.

În anul 2023, România a reușit să intre în top 10 țări europene după valoarea investițiilor publice în AI, ajungând pe locul 6 cu 31,13 milioane de dolari alocați. Deși bugetele sunt mai mici comparativ cu marile economii ale Europei, precum Germania, Franța sau Regatul Unit, această creștere rapidă arată interesul crescut al autorităților pentru dezvoltarea tehnologiilor emergente.